Toate Lucrurile Lucrează spre Bine, Partea 2
De la Gospel Translations Romanian
De John Piper
Despre Suveranitatea lui Dumnezeu
Parte a seriei Romans: The Greatest Letter Ever Written
Traducere de Desiring God
De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume, spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său. 29 Căci pe aceia, pe cari i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentru ca El să fie cel întâi născut dintre mai mulţi fraţi. 30 Şi pe aceia pe cari i-a hotărât mai dinainte, i-a şi chemat şi pe aceia pe cari i-a chemat, i-a şi socotit neprihăniţi iar pe aceia pe cari i-a socotit neprihăniţi, i-a şi proslăvit. 31 Deci, ce vom zice noi în faţa tuturor acestor lucruri? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră? 32 El, care n-a cruţat nici chiar pe Fiul Său, ci L-a dat pentru noi toţi, cum nu ne va da fără plată, împreună cu El, toate lucrurile?
Steagul de pe clădirea noastră are inscripţionat pe el Romani 8:31, “Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră?” Care este răspunsul la această întrebare? Fiţi atenţi. Remarcaţi versetul 36: “Din pricina Ta suntem daţi morţii toată ziua; suntem socotiţi ca nişte oi de tăiat." Îmi permit să spun că cei care ne omoară sunt împotriva noastră. Presupun că cei care ne socotesc ca nişte oi de tăiat sunt împotriva noastră.
Cuprins |
A fost cineva împotriva lui Martin Burnham?
Înmormântarea lui Martin Burnham a avut loc vineri în Kansas. Martin a fost un misionar care a fost luat ostatic timp de un an de către grupul Abu Sayyaf, şi a fost omorât într-un foc încrucişat pe 7 iunie. Ultimile cuvinte pe care le-a adresat Bisericii Rose Hill unde a vorbit pe 23 mai 2001 – doar cu câteva zile înainte de întoarcerea sa în Filipine şi de capturarea sa – au fost tipărite pe programul de la înmormântare. “Nu am fost chemat să fiu un misionar; nu am fost chemat în Filipine; am fost doar chemat să-L urmez pe Hristos; şi asta este ceea ce fac.”
Da, Martin Burnham, tu ştiai că Isus a spus, “Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea, şi să Mă urmeze. Pentru că oricine va vrea să-şi scape viaţa, o va pierde; dar oricine îşi va pierde viaţa pentru Mine, o va câştiga” (Matei 16:24-25). Martin Burnham şi-a dat viaţa urmându-L pe Hristos şi astfel şi-a câştigat-o.
Nici o surpriză aici. Pavel a spus că aşa se vor întâmpla lucrurile. Petru a spus că aşa se vor întâmpla lucrurile. Isus a spus că aşa se vor întâmpla lucrurile. “Vor pune mâinile pe voi, şi vă vor prigoni … vă voi da o gură şi o înţelepciune, căreia nu-i vor putea răspunde, nici sta împotrivă … şi vor omorî pe mulţi dintre voi. Veţi fi urâţi de toţi din pricina Numelui Meu. Dar nici un păr din cap nu vi se va pierde” (Luca 21:12-18).
Veţi fi urâţi. Veţi fi omorâţi. Şi nici un păr din cap nu vi se va pierde! Deci, dacă Dumnezeu a fost pentru Martin Burnham, a fost cineva împotriva lui Martin Burnham? Da, dar nu cu un succes final. L-au omorât. Dar nici un păr din cap nu i se va pierde.
“Toate Lucrurile” Includ şi “Lucruri Rele”
Aşadar, atunci când Romani 8:28 spune, “De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume, spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său,” realizăm care sunt lucrurile care sunt incluse în “toate lucrurile.” Nu toate acestea sunt lucruri bune. Aici este vorba despre toate lucrurile – adică inclusiv toate lucrurile rele. De fapt, întreg contextul înainte şi după Romani 8:28 este unul dureros. De aceea se află Romani 8:28 aici. Avem nevoie de încurajare şi nădejde deoarece atât înainte cât şi după acest verset perspectiva vieţii creştine pe acest pământ este sumbră.
Versetul 17 spune că vom fi glorificaţi împreună cu Hristos dacă suferim împreună cu El. Versetul 18 spune că suferinţele de acum nu sunt vrednice să fie comparate cu slava care se va arăta. Versetul 20 spune că creaţia – inclusiv noi – este supusă deşertăciunii. Versetul 21 spune că creaţia se află în robia stricăciunii. Versetul 23 spune că până şi noi creştinii plini de Duhul suspinăm împreună cu creaţia decăzută aşteptând înfierea noastră, răscumpărarea trupurilor noastre slabe, bolnave şi pe moarte. Versetul 24 spune că am fost mântuiţi “în nădejde” dar nu puteţi vedea această nădejde, deoarece dacă aţi vedea-o ea nu ar mai fi nădejde – aşa că marea parte a mântuirii noastre este invizibilă şi încă în viitor. Nu-i de mirare că suspinăm. Şi apoi versetul 35 spune că sunt necazuri şi strâmtorare, prigoană şi foamete, lipsa de îmbrăcăminte, primejdie şi sabie.
Şi în mijlocul tuturor acestor lucruri, ca să ne dea tărie, nădejde şi curaj, versetul 28 spune, Da, toate acestea sunt adevărate! ŞI “Ştim că toate lucrurile – toată această suferinţă şi deşertăciune, robie a stricăciunii şi suspine, necazuri şi strămtorare, prigoană şi foamete, lipsă de îmbrăcăminte, primejdie şi sabie – toate aceste lucruri lucrează împreună spre binele celor ce-L iubesc pe Dumnezeu şi sunt chemaţi după planul Său.”
Aşadar răspunsul la întrebarea inscripţionată pe steagul de pe clădirea noastră din Romani 8:31 este, Da, vor fi mulţi duşmani. Da, vor fi mulţi adversari şi obstacole, nefericire şi strâmtorare, împotrivire şi întârziere aparent fără sens, necazuri şi tot felul de deşertăciuni. Dar, Nu, în toate aceste lucruri noi suntem mai mult decât biruitori din cauza dragostei suverane a lui Dumnezeu în Hristos. În final nimic nu ne va învinge.
Dacă auzi chemarea lui Dumnezeu în Evanghelia lui Isus Hristos; dacă vii la Dumnezeu, iubindu-L prin Isus Hristos; dacă te încrezi în Dumnezeu pentru iertarea păcatelor tale datorită morţii lui Hristos; dacă accepţi de la El darul fără plată al neprihănirii doar prin credinţă; atunci toate lucrurile – de la cele mai dulci la cele mai severe, amare şi dureroase – vor lucra împreună spre binele tău. Dumnezeu va fi pentru tine cu toată înţelepciunea Sa omnipotentă şi puterea Sa. Şi dacă Dumnezeu este pentru tine, nimeni nu poate fi biruitor împotriva ta.
Adevărul din Romani 8:28 este confirmat mereu şi mereu în Biblie şi în istorie de către cei care sunt ai lui Dumnezeu. Haideţi să privim la câteva exemple şi să ne rugăm ca Dumnezeu să pună o temelie solidă sub picioarele noastre atunci când valurile necazurilor vin peste noi şi atunci când Îl urmăm pe Isus în afara zonei de siguranţă şi confort.
Iosif
Unul dintre exemplele cele mai cunoscute este istoria lui Iosif din Vechiul Testament. Fraţii lui îl urăsc pentru că Iosif a avut un vis că într-o zi el va domni peste ei. Aşa că ei îl aruncă într-o groapă şi apoi îl vând în robie în Egipt; apoi îl mint pe tatăl lor referitor la haina lui Iosif astfel încât bătrânul să creadă că fiul lui a fost omorât de un animal sălbatic. Apoi Iosif pare să prospere în casa lui Potifar până când soţia lui Potifar minte despre el şi îl acuză că ar fi încercat să o necinstească. Aşa că ajunge la închisoare. Şi acolo lucrurile par să meargă bine după o vreme deoarece temnicerul are încredere în el. Dar apoi speranţele sale că slujitorul lui Faraon îl va scoate de acolo se năruiesc deoarece acesta uită de Iosif încă doi ani.
În cele din urmă, după aproape 17 ani, timp în care părea că nici un lucru nu lucrase spre binele lui Iosif sau a tatălui său sărac şi bătrân, Iosif interpretează un vis pentru Faraon şi Faraon îl răsplăteşte numindu-l un fel de vice preşedinte responsabil cu toată mâncarea din ţară într-o vreme când urma o perioadă de şapte ani de foamete.
Foametea ameninţă familia sa în Canaan şi astfel fraţii care-l urau şi încercau să scape de el vin în Egipt. Cine este gata să-i ajute, dacă nu fratele lor Iosif, pe care ei nu-l recunosc? Scopul a tot ce s-a întâmplat ne este prezentat în trei texte. Unul este Geneza 45:7, “Dumnezeu m-a trimis înaintea voastră ca să vă rămână sămînţa vie în ţară, şi ca să vă păstreze viaţa printr-o mare izbăvire.” Remarcaţi cuvântul “trimis”. Îl întâlniţi din nou în Psalmul 105:16-17, “A chemat foametea asupra ţării, şi a tăiat orice mijloc de trai. Le-a trimis înainte pe un om; Iosif a fost vândut ca rob.” Cuvântul “trimis” este important în interpretarea textului principal şi anume, Geneza 50:20. Iosif le spune fraţilor săi, “Voi, negreşit, v-aţi gândit să-mi faceţi rău: dar Dumnezeu a schimbat răul în bine, ca să împlinească ceea ce se vede azi, şi anume, să scape viaţa unui popor în mare număr.”
Aceasta este o versiune din Vechiul Testament pentru Romani 8:28. Toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor care sunt ai lui Dumnezeu. Toate lucrurile, inclusiv tot răul făcut lui Iosif şi lui Iacov tatăl său. Dar remarcaţi cu atenţie felul în care vorbesc toate aceste trei texte despre “toate lucrurile.” Acestea sunt lucruri pe care Dumnezeu “a vrut” să le lucreze împreună spre bine. Dumnezeu nu a stat doar şi a privit evenimentele rele care se desfăşoară fără nici un plan sau fără nici un scop pentru ca apoi să facă să rezulte binele din ele. Nu, ci întocmai cum fraţii lui Iosif s-au gândit (au plănuit, au uneltit) să facă lucrul acesta spre rău, tot aşa şi Dumnezeu s-a gândit (a plănuit, a uneltit) să-l facă spre bine. De aceea am spus, cuvântul “trimis” din Geneza 45:7 şi Psalmul 105:17 este un cuvânt important. Vânzarea lui Iosif în robie de către fraţii lui a fost “trimiterea” lui Dumnezeu pentru salvare. Dumnezeu nu doar aduce bine din toate lucrurile. El hotărăşte ce ni se întâmplă pentru binele nostru şi apoi lucrează în mod infailibil binele după scopul Său. Dumnezeu “l-a trimis” pe Iosif ca să-i salveze pe fraţii lui, chiar dacă această trimitere a implicat păcatul fraţilor săi.
Crucea lui Hristos
Aceasta este o imagine a ceea ce a făcut Dumnezeu pentru noi trimiţându-L pe Isus la cruce ca să ne mântuiască. În Fapte 4:27-28 ucenicii se roagă, “În adevăr, împotriva Robului Tău celui sfânt, Isus, pe care L-ai uns Tu, s-au însoţit în cetatea aceasta Irod şi Pilat din Pont cu Neamurile şi cu noroadele lui Israel, ca să facă tot ce hotărâse mai dinainte mâna Ta şi sfatul Tău.” Cu alte cuvinte, chiar dacă trimiterea lui Isus la cruce a implicat păcatele lui Irod şi ale lui Pilat, ale neamurilor şi ale evreilor, fără îndoială că aceasta era trimiterea lui Dumnezeu. Ei au plănuit să facă rău, dar Dumnezeu a plănuit toate aceste lucruri spre bine.
Dumnezeu nu doar că a făcut să rezulte binele din răul şi durerea crucii sau a robiei lui Iosif; El a plănuit totul spre binele nostru. Dumnezeu plănuieşte, hotărăşte şi lucrează toate lucrurile împreună spre binele nostru. Şi dacă te întrebi, “Dar cu ce ne ajută în nădejdea noastră să credem lucrul acesta, în loc să credem că Dumnezeu nu are nici un scop pentru particularităţile rele care vin în vieţile noastre ci doar le foloseşte în momentul în care apar?...”
Un răspuns ar fi: Dacă spunem că Dumnezeu nu putea “folosi” toate evenimentele premergătoare răului pentru a-şi împlini scopul ca răul să nu aibă loc, ce nădejde avem că Dumnezeu poate “folosi” răul însuşi pentru scopul Lui de a-mi face bine? Dacă scopul lui Dumnezeu a fost zădărnicit înainte ca răul să mă atingă, de ce aş crede că scopul Lui de a schimba răul în bine nu va fi zădărnicit? Aşadar ceea ce câştigăm atunci când spunem că Dumnezeu l-a trimis pe Iosif şi L-a trimis pe Hristos, şi a plănuit evenimentele care duc la mântuirea lui Israel şi a bisericii este 1) că afirmăm exact ceea ce spune Biblia şi 2) aşezăm temelia solidă a suveranităţii lui Dumnezeu sub promisiunea că El va lucra toate lucrurile spre binele nostru. Dumnezeu a fost suveran în trecut şi va fi suveran pentru noi şi în viitor.
Iov
Un alt exemplu din Vechiul Testament este Iov. Vă amintiţi câte lucruri groaznice i s-au întâmplat lui Iov. Şi-a pierdut averea, copiii şi sănătatea. În fiecare situaţie el a recunoscut mâna suverană a lui Dumnezeu, chiar dacă Satana era slujitorul dezastrului din viaţa sa. Iar în ultimul capitol autorul cărţii spune că familia şi prietenii săi s-au adunat şi “au plâns şi l-au mîngîiat pentru toate nenorocirile, pe cari le trimesese Domnul peste el” (Iov 42:11). Deci părerea lui Iov şi a autorului cărţii este că Dumnezeu nu doar a făcut să rezulte binele din nefericirea lui Iov, ci El a şi plănuit nefericirea lui Iov.
De ce? Putem da un răspuns plin de autoritate din Iacov 5:11, “Aţi auzit de răbdarea lui Iov, şi aţi văzut care a fost scopul Domnului (to. te,loj kuri,ou), căci Domnul este plin de îndurare şi milostiv” [Biblia NTR]. Deci Iacov confirmă că Domnul plănuieşte, nu doar acţionează ca răspuns la o situaţie. Şi scopul Lui, aşa cum ne spune Romani 8:28, este binele lui Iov. În toată durerea şi pierderea lui Iov Dumnezeu ţintea mila şi îndurarea. El a plănuit, a hotărât şi a lucrat toate lucrurile spre binele lui Iov.
Estera
Un alt exemplu este experienţa Esterei. Nu a fost un lucru uşor pentru o tânără şi frumoasă evreică să fie forţată să intre în haremul unui rege necurat, păgân. Într-un sens era o tragedie. De ce s-a întâmplat? De ce a îngăduit Dumnezeu? Mardoheu ne dă răspunsul atunci când evreii erau pe punctul de a fi ucişi de planurile rele ale lui Haman. Dumnezeu a făcut prin Estera pentru poporul Său exact ce făcuse prin Iosif pentru poporul Său. Iată cum se exprimă Mardoheu într-un mesaj către Estera: “Şi cine ştie dacă nu pentru o vreme ca aceasta ai ajuns la împărăţie?" (Estera 4:14).
Dumnezeu ştie. Şi acum ştim şi noi, deoarece am văzut finalul a ceea ce s-a întâmplat. Deci ea a ajuns la împărăţie, prin toată umilirea şi pângărirea de care a avut parte, ca să salveze poporul lui Dumnezeu. Dumnezeu lucrează toate lucrurile împreună spre binele celor care sunt ai Săi.
Iona
Şi daţi-mi voie să dau un exemplu pe care îl vor înţelege şi copiii. Aceasta este una dintre întâmplările preferate din Vechiul Testament. Când în cele din urmă Iona a recunoscut înaintea oamenilor din corabia în care se afla că făcea răul prin faptul că se depărta de Ninive, aceştia l-au aruncat în mare. Şi apoi s-a întâmplat ceva groaznic. A fost înghiţit de un peşte mare. Acesta este cu adevărat un lucru teribil. Dar avea Dumnezeu un scop bun în experienţa aceea teribilă? Da, avea. Experienţa aceea groaznică – a fi înghiţit de către un peşte – era de fapt mijlocul ales de către Dumnezeu pentru salvarea necredincioşilor din Ninive.
Pavel
Ce vom spune despre ţepuşul din trupul lui Pavel? Ţepuşul acela îl chinuia pe Pavel şi acesta l-a rugat pe Dumnezeu să-l îndepărteze de la el. Dar răspunsul care a venit de la Isus a fost, “Harul Meu îţi este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită" (2 Corinteni 12:9). Cu alte cuvinte, “Pavele, am un plan în acest ‘sol al Satanei’ şi este pentru binele tău şi slava Mea.” Toate lucrurile, chiar şi ţepuşurile în carne, lucrează împreună spre bine.
Dar ce vom spune despre întemniţările lui Pavel? Iată cum descrie Pavel efectul întemniţării sale în Roma. “Vreau să ştiţi, fraţilor, că împrejurările în cari mă găsesc, mai degrabă au lucrat la înaintarea Evangheliei. În adevăr, în toată curtea împărătească, şi pretutindeni aiurea, toţi ştiu că sunt pus în lanţuri din pricina lui Isus Hristos. Şi cei mai mulţi din fraţi, îmbărbătaţi de lanţurile mele, au şi mai multă îndrăzneală să vestească fără teamă Cuvântul lui Dumnezeu” (Filipeni 1:12-14). Toate lucrurile, inclusiv întemniţarea, lucrează pentru binele nostru şi pentru slava lui Dumnezeu.
Ce efect ar trebui să aibă lucrul acesta asupra ta?
Închei întrebându-vă: Ce efect ar trebui să aibă lucrul acesta asupra ta?
Dacă nu eşti credincios în Isus, mă rog ca efectul să fie acesta: să te facă să tânjeşti să crezi în El. A-L avea pe Dumnezeu de partea ta şi nu împotriva ta este de o importanţă vitală. Nu uita steagul de pe clădire: Dacă Dumnezeu este pentru voi, cine poate fi împotriva voastră? Încrederea în Hristos este singura cale prin care-L poţi avea pe Dumnezeu de partea ta. El este de partea celor care se încred în Isus. El lucrează toate lucrurile spre binele tău dacă te încrezi în Fiul Său.
Dacă eşti credincios, atunci nu vei răspunde la mesajul şi la adevărul din Romani 8:28 cu pasivitate faţă de rău, cu resemnare în faţa răului şi cu o atitudine indiferentă faţă de materialismul şi consumerismul american. Ceea ce vei auzi în Romani 8:28 este un strigăt de luptă. Dacă toate lucrurile lucrează împreună pentru binele meu, atunci nu pot fi în cele din urmă învins în cauza lui Hristos. Aceasta este o chemare la a-ţi asuma riscuri pentru a răspândi o pasiune pentru supremaţia lui Dumnezeu în toate lucrurile spre bucuria tuturor popoarelor. Este o chemare la a merge într-un loc dificil sau la a face un lucru greu pentru cauza dragostei. Este o chemare la a te dărui lui Hristos şi împărăţiei Sale. Este o chemare la a face ceva radical şi nebunesc în ochii lumii. Ia cartea Operation World şi citeşte care sunt nevoile lumii. Apoi lasă-ţi inima să viseze cum ai putea să te îndrepţi cu viaţa ta către întâmpinarea acelor nevoi şi nu către confort.
Romani 8:28 este o chemare la a-L urma pe Isus în riscurile dragostei îndiferent de cost, deoarece indiferent care este costul, aceasta va lucra spre binele tău.