O rugăciune ca să ne creștem copii prin har și credință, nu cu frică și mândrie

De la Gospel Translations Romanian

Dacă nu zideşte Domnul o casă, degeaba lucrează cei ce o zidesc; dacă nu păzeşte Domnul o cetate, degeaba veghează cel ce o păzeşte. Degeaba vă sculaţi de dimineaţă şi vă culcaţi târziu, ca să mâncaţi o pâine câştigată cu durere; căci preaiubiţilor Lui El le dă pâine ca în somn. Iată, fiii sunt o moştenire de la Domnul, rodul pântecelui este o răsplată dată de El. Psalm 127:1-3

Tată ceresc, este o bucurie să mă adresez ție ca și arhitectul și ziditorul casei tale —incluzând aici frații în credință, precum și locul copiilor noștri în familia ta. Mă întristez uitându-mă la felul legalist și pragmatic în care mi-am crescut ani de zile copii; dar în același timp mă bucur pentru că tu ai fost mereu credincios legământului tău de dragoste, chiar și atunci când eu am fost arogant și lipsit de credință.

Drumul de la creșterea copiilor cu frică și mândre spre creșterea lor prin har și credință a fost o călătorie intermitentă, dar rodnică. Du-mă mai departe, du-mă mai în profunzime. M-ai salvat de la “osteneală zadarnică” — de a-mi asuma sarcina pe care tu nu ai intenționat niciodată să fie purtată de părinți . Tată, doar tu poți descoperi copiilor noștri slava și îndurarea lui Isus. Doar tu poți da oricui o inimă nouă. Ne-ai dat o chemare sfântă pentru a fi părinți ca o slujbă duhovnicească — să fim părinți “ca pentru tine,” nu ca o metodă de a salva aparențele, pentru a ne face un nume, sau de a dovedi că merităm dragostea ta.

O, aroganta mândrie de a presupune că prin “buna îngrijire și îndrumare părintească”, noi ne atribuim meritele pentru ceea ce doar tu, prin harul tău, faci în viața copiilor noștri. O, aroganta necredință de a presupune că “proasta îngrijire părintească” va limita pentru eternitate ceea ce tu poți face în viitor. O, presiunea nejustificată pe care sigur o simt copii noștri când îi creștem mai mult cu frică și mândrie, decât din dragostea și harul tău.

Întrucât copii și nepoții noștri sunt moștenirea ta, Tată, învață-ne — cum să avem grijă de ei ca ispravnici smeriți, nu ca proprietari temători. Mai mult decât orice, arată-ne cum să îi îngrijim ca părinți și bunici, într-un fel care să le descopere cel mai bine bogățiile nepătrunse ale lui Hristos.

Dă-ne pocăință rapidă și bunăvoință vizibilă. Da, mustră-ne rapid când nu îngrijim copii legământului tău “drept după adevărul Evangheliei”(Galateni 2:14). Fie ca noi să modelăm realitatea harului pentru copii noștri mai micuți; și acolo unde există întreruperi în relațiile cu copii noștri deveniți adulți, scrie tu povești de reconciliere și frumusețe, pentru cinstea și gloria ta. Mă rog să fie așa, în numele puternic și credincios al lui Hristos.