Implicaţiile Bibliei

De la Gospel Translations Romanian

 Îndrumarea oamenilor pentru a gândi şi trăi în armonie cu Adevărul Bibliei

O biserică locală este sănătoasă în măsura în care: (1) pastorii săi sunt capabili să aplice în mod corect şi eficient învăţăturile Bibliei în viaţa de zi cu zi a enoriaşilor săi; şi (2) enoriaşii au o înţelegere profundă a Bibliei, şi sunt capabili să trăiască în fiecare zi în concordanţă cu învăţăturile Bibliei. Eu numesc aceasta centralitatea funcţională a bibliei.

Pentru a atinge acest scop, trebuie făcute clare conexiunile dintre Biblie şi implicaţiile ei doctrinale şi comportamentale. Putem să numim aceste conexiuni “adevăruri biblice” şi respectiv “conduită biblică”.

Imaginaţi-vă trei cercuri concentrice. În centru se află Biblia însăşi, poate cel mai bine reprezentată de cuvintele din 1Cor 15:3 – “Hristos a murit pentru păcatele noastre.” Această simplă propoziţie vorbeşte de realitatea păcatului nostru, de necesitatea pedepsei divine şi de minunata salvare de la mânia divină de către Dumnezeu prin Hristos. Apostolul Pavel pomeneşte “vestea cea bună” ca fiind de “cea mai mare importanţă” şi cunoaştem bine prioritatea pe care el o acordă acestui mesaj în predicile şi scrierile sale (cf. 1Cor 2:1-4). De aici, centralitatea sa. Dar pentru ca aceasta să aibă o centralitate funcţională, ea trebuie să fie conectată cu modul în care îşi trăiesc viaţa oamenii.

Aceasta ne aduce la cel de-al doilea cerc, adevărurile biblice. Acestea sunt implicaţii doctrinale specifice, concrete ale Bibliei; sau, după cum spune apostolul Pavel, “doctrina care se conformează (adică ia forma) sfintei Scripturi” (1Tim 1:10-11). Aceste adevăruri biblice influenţează mai ales mintea; ele sunt folositoare deoarece reînnoiesc mintea, astfel încât gândirea noastră este din ce în ce mai modelată de adevărul Bibliei.

După cum este de aşteptat, cartea Romanilor este în mod special saturată cu aceste adevăruri biblice. Să vă dau trei exemple:

(1) În Romani 5:1 apostolul Pavel spune, “ Deci, fiindcă suntem socotiţi neprihăniţi prin credinţă, avem pace cu Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Hristos.” Observaţi logica versetului. Reiese ceva din adevărul esenţial al Bibliei. Pacea noastră cu Dumnezeu nu este Biblia în sine, ci o implicaţie puternică a Bibliei- un „adevăr biblic”. Iar înţelegerea acestui adevăr biblic face parte din conformarea gândirii noastre la sfânta Scriptură.

(2) În Romani 8:1 citim, “De aceea, acum nu este nici o osândire pentru cei ce sunt în Isus Hristos.” Din nou, observaţi raţionamentul. Apostolul Pavel nu prezintă Biblia în sine, ci ceva ce este adevărat „acum” datorită Bibliei. Implicaţia este uluitoare! Dacă este înţeleasă pe de-antregul de credincioşi, le va revoluţionaliza întregul univers mintal, iar biblia va funcţiona puternic pentru ei.

(3) Versetul din Romani 8:32 este un favorit. “ El, care n-a cruţat nici chiar pe Fiul Său, ci L-a dat pentru noi toţi, cum nu ne va da de asemenea fără plată, împreună cu El, toate lucrurile?” Obervaţi aceste cuvinte “de asemenea” şi “ împreună cu El”. Ele demonstrează ceva ce reiese din scriptură. Atunci când oamenii văd conexiunea dintre adevărul bibliei în sine (“El n-a cruţat nici chiar pe Fiul Său, ci L-a dat pentru noi toţi”) şi acest adevăr biblic, ce priveşte generozitatea lui Dumnezeu în a ne da totul întru sfinţirea noastră (vezi versetele 28-29), Biblia va funcţiona pentru întărirea credinţei noastre zilnice în generozitatea lui Dumnezeu.

Dar Biblia nu numai că ne formează gândirea, ci de asemenea are şi imense implicaţii comportamentale. Biblia nu este acolo numai pentru a ne înnoi minţile, ci şi pentru a ne informa comportamentul. Scriptura furnizează multe exemple ale acestei vieţi informate de biblie. În Gal 2:14 apostolul Pavel îl admonestează pe Petru pentru un comportament care „nu este în conformitate cu adevărul Bibliei”, iar în Fil 1:27 el le cere credincioşilor să „se comporte într-un fel care să fie demn de biblie.” În alte cuvinte, unul dintre modurile în care trebuie să funcţioneze Biblia este de a informa comportamente specifice. Astfel, trebuie să citim Biblia acordând atenţie acestor conexiuni. Deci, de exemplu, atunci când apostolul Pavel le cere corintenilor să „se ferească de imoralitatea sexuală”, îşi bazează cerinţa în mod explicit pe biblie—“nu vă aparţineţi vouă înşivă; aţi fost cumpăraţi cu un preţ. De aceea, să îl onoraţi pe Dumnezeu cu trupul vostru.” (1Cor 6:18-20). Atunci când predică iertarea, el se referă în mod explicit la biblie drept motivare şi model (Efes 4:32). Atunci când le cere soţilor să-şi iubească soţiile, face referinţă directă la biblie (Efes 5:25). Atunci când le cere corintenilor să fie generoşi neîncetat, le aminteşte explicit de generozitatea lui Dumnezeu din scriptură (2Cor 8:7,9; 9:12-13, 15). Am putea să dăm şi mai multe exemple. În cele din urmă, orice comportament creştin trebuie să rezulte din biblie; deşi trebuie să evităm căderea în banalitate, trebuie să facem conexiuni cu fiecare aspect din viaţa noastră.

Una dintre cele mai mari provocări şi mai importante misiuni ale pastorului este de arăta în mod clar aceste conexiuni, astfel ca oamenii să poată aplica în mod inteligent biblia, atât în gândirea, cât şi în comportamentul lor. Astfel biblia devine centrală din punct de vedere funcţional atât pentru creştin, cât şi pentru biserica locală.