De ce nu pot să-mi înving amărăciunea și mânia?

De la Gospel Translations Romanian

Următorul text este o transcriere editată a materialului audio

De ce nu pot să-mi înving amărăciunea și mânia?

Cea mai mare parte din amărăciunea și mânia noastră împotriva celorlalți își are rădăcinile într-o incapacitate de a fi profund uimiți de dragostea pe care Hristos o are pentru noi în păcatele noastre. Dacă te lupți cu amărăciunea, se poate ca Dumnezeu permite chiar acelui păcat care izvorăște din incapacitatea ta de a-L privi pe Hristos să fie instrumentul de care se folosește pentru a-L privi pe Hristos.

Cu alte cuvinte, posibil ca această perioadă a furiei incontrolabile, a mâniei și a acelui duh sătul care spune “Am plecat de-aici și nu mai vreau să am nimic de-a face cu tine” este aceea în care a fost nevoie să ajungi pentru a vedea grozăvia păcatului tău din perspectiva de sfânt iertat și îndreptățit. Iar Domnul a făcut așa pentru ca tu să fii uluit de harul Său într-un mod mai profund decât ai fost uluit de harul lui Dumnezeu până acum. Iar acum, din acea experiență poate izvorî har față de alții.

În acest caz, aceasta este singura soluție. Nu mă îndoiesc de faptul că altă persoană este parte a problemei. Probabil că aceasta nu este o situație în care o singură persoană are dreptate și nu e doar vina ta. Dar soluția nu este să repari cealălaltă persoană. Soluția este să primești o inimă care debordează de mulțumire pentru harul lui Hristos și care revarsă acest har peste alții.

Lucrul asupra căruia încerc să atrag atenția este că poate că Dumnezeu te-a adus în punctul în care tu îți simți vina, astfel încât harul să fie chiar mai dulce decât era înainte. Este necesar ca noi să ne privim păcatul, dar unii dintre noi am crescut în cămine unde regulile erau respectate cu atâta “sfințenie” încât nu credem că am făcut vreodată ceva grav.

Dar neiertarea este un păcat care te va duce cu siguranță în iad. Biblia spune că dacă nu-i ierți pe cei care păcătuiesc împotriva ta, Dumnezeu nu te va ierta (Matei 6:15). Cu alte cuvinte, este o problemă de moarte. Un duh care este în permanență neiertător, plin de amărăciune și mânios va ucide inima unei persoane, făcând credința lor să naufragieze și dovedind ca ei nu I-au aparținut niciodată lui Dumnezeu, Dumnezeu îți arată cât de grav este acest păcat.

Asta înseamnă că tu ai acum potențialul de a spune: “Dacă el totuși mă iubește și iartă acest păcat, e ca și cum l-ar ierta pe apostolul Pavel” (Este ca și cum i-ar ierta pe ucigași, deoarece Biblia spune că dacă l-ai urât pe fratele tău, l-ai și ucis [Matei 5:21-22]). Iar apoi poate că tranzacția emoțională a iertării și îndreptățirii te-ar copleși atât de mult încât resursele pe care nu le ai acum pentru a iubi această persoană ți-ar fi date prin această experiență nouă si proaspătă a harului.

Așa m-aș ruga eu: “Iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat și Dumnezeu pe voi în Hristos” este un cuvânt incredibil de important în Efeseni 4:32. Acum tu ai potențialul de a te simți iertat de Dumnezeu pentru lucrurile care sunt periculoase până la moarte, care ar putea face loc pentru un har cu mult mai măreț față de această persoană.