9 Caracteristici Ale UneiBiserici Sãnãtoase/Înþelegerea Biblicã a Evanghelizãrii

De la Gospel Translations Romanian

Salt la:navigare, căutare

Resurse relevante
Mai mult De Mark Dever
Index de autori
Mai mult Despre Natura bisericii
Index de subiecte
Despre această traducere
English: Nine Marks of a Healthy Church/A Biblical Understanding of Evangelism

© 9Marks

Share this
Misiunea noastră
Aceasta traducere a fost publicată de către Gospel Translations, o formă de pastoraţie accesibilă online, care există pentru a face ca evanghelia centrată pe cărţi şi articole să fie disponibilă gratuit pentru toate naţiunile şi în toate limbile.

Află mai multe (English).
Cum poţi să ne ajuţi
Dacă ştii bine limba engleză, te poţi oferi ca voluntar pentru a traduce.

Află mai multe (English).

De Mark Dever Despre Natura bisericii
Capitolul 6 al cărţii 9 Caracteristici Ale UneiBiserici Sãnãtoase

Traducere de 9Marks

Pentru a recapitula, ne-am gândit pânã acum la caracteristicile ce fac o bisericã sãnãtoasã deosebitã: predicarea expozitivã, teologia biblicã, ºi înþelegerea biblicã a evangheliei ºi a convertirii. O modalitate de a arãta cât de importante sunt acestea, este aceea de a ne gândi la consecinþele congregaþiilor care pierd aceste caracteristici. Predicile pot deveni foarte uºor repetiþii banale ale unor adevãruri deja ºtiute. Creºtinãtatea poate deveni indistinctibilã de culturile laice înconjurãtoare. Evanghelia poate fi transformatã în puþin mai mult decât un autoajutor spiritual. Convertirea poate degenera de la o acþiune a lui Dumnezeu la nimic altceva decât o decizie umanã. Dar asemenea congregaþii—cu predicare de suprafaþã, gândire laicã ºi o evanghelie egocentristã ce încurajeazã la doar un pic mai mult decât o mãrturisire verbalã fãcutã cândva despre Hristos (de multe ori prin inaplicarea lui Romani 10: 9)—nu poate vesti bine formidabila veste a salvãrii în Hristos.

Pentru toþi membri bisericii, dar în special pentru liderii ce au privilegiul ºi responsabilitatea de a da învãþãturã, o înþelegere biblicã a evanghelismului este crucialã. Modul în care cineva împãrtãºeºte evanghelia este, bineînþeles, strâns legat de modul în care cineva înþelege evanghelia. Dacã mintea ta a fost formatã de cãtre Biblie în ceea ce priveºte Dumnezeu ºi evanghelia, nevoia umanã ºi convertire, atunci o înþelegere corectã a evanghelizãrii va urma în mod natural. Ar trebui fim mai mult preocupaþi sã cunoaºtem ºi sã predicãm evanghelia însãºi, decât doar sã-i învãþãm pe oameni metode ºi strategii de rãspândire a ei.

Biblic, evanghelizarea prezintã vestea bunã liber ºi se încrede în Dumnezeu pentru convertirea oamenilor (vezi Fapte 16:14). “Salvarea vine de la Domnul”, (Iona 2:9, Ioan 1: 12-13). Orice altã cale de a forþa naºterea spiritualã va fi la fel de utilã ca ºi Ezechiel încercând sã uneascã oasele uscate, sau Nicodim încercând sã se nascã din nou prin el însuºi. Iar rezultatele vor fi similare.

Când convertirea este înþeleasã doar ca o dedicare fãcutã odatã, atunci trebuie sã îi aducem pe toþi la acel punct al mãrturisirii verbale ºi dedicãrii pe orice cale putem. Biblic totuºi, în timp ce trebuie sã ne pese, sã pledãm, ºi sã convingem, prima noastrã îndatorire este sã fim credincioºi obligaþiilor pe care le avem faþã de Dumnezeu, adicã sã prezentãm aceeaºi Veste Bunã pe care ne-a dat-o El. Dumnezeu va aduce convertire prin prezentarea Veºtii Bune pe care o dãm noi (vezi Ioan 1:13, Fapte 18: 9-10).

Este încurajator felul în care noii credincioºi deseori par a cunoaºte natura nemeritatã a salvãrii lor. Probabil aþi auzit mãrturii, chiar în ultimele sãptãmâni sau luni, care vã amintesc despre convertire cã este lucrarea lui Dumnezeu. “Cãci prin har aþi fost mântuiþi, prin credinþã—ºi aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu—nu prin fapte, ca sã nu se laude nimeni” (Efeseni 2: 8-9).

Dacã membralitatea unei biserici este mult mai mare decât numãrul de participanþi la serviciile ei, întrebarea ce ar trebui pusã este: are biserica o înþelegere biblicã a convertirii? Mai mult de atât, ar trebui sã ne întrebãm ce fel de evanghelizare a fost practicatã încât rezultatul a fost ca un numãr mare de oameni sã fie neimplicaþi în viaþa bisericii, dar totuºi considerã membralitatea o dovadã a mântuirii lor. A obiectat biserica în vre-un fel, sau a aprobat aceastã situaþie prin tãcere? Disciplina biblicã a bisericii este parte a modului în care acea bisericã practicã evanghelizarea. În modul meu personal de evanghelizare, vreau sã transmit oamenilor trei lucruri referitoare la decizia pe care ei trebuie sã o ia cu privire la evanghelie:

  1. decizia are un preþ – ºi în consecinþã trebuie luatã în considerare cu atenþie, vezi Luca 9:62;
  2. decizia este urgentã – ºi din aceastã cauzã trebuie luatã, vezi Ioan 3: 18, 36;
  3. decizia meritã – ºi de aceea ar trebui luatã, vezi Ioan 10:10.

Acesta este echilibrul pentru care ar trebui sã luptãm în evanghelizarea personalã alãturi de familie ºi prieteni. Acesta este echilibrul pentru care ar trebui sã luptãm ca ºi bisericã. Sunt tipãrite câteva surse excelente despre evanghelizare. Pentru a înþelege strânsa legãturã între înþelegerea evangheliei ºi metodele de evanghelizare pe care le folosim, recomand Tell the Truth, de Will Metzger, (Inter-Varsity Press), ºi The Invitation System & Revival & Revivalism, de Iain Murray, (Banner of Truth Trust).

O altã caracteristicã a unei biserici sãnãtoase, deci, este înþelegerea ºi practica biblicã a evanghelizãrii. Singura creºtere adevãratã este creºterea care vine din Dumnezeu.