Mândria din amvon

De la Gospel Translations Romanian

Revizia pentru 16 ianuarie 2013 16:20; Kathyyee (Discuţie | contribuţii)
(dif) ←Versiunea anterioară | afişează versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la:navigare, căutare

Resurse relevante
Mai mult De Paul Tripp
Index de autori
Mai mult Despre Ministerul Pastoral
Index de subiecte
Despre această traducere
English: Pride in the Pulpit

© The Gospel Coalition

Share this
Misiunea noastră
Aceasta traducere a fost publicată de către Gospel Translations, o formă de pastoraţie accesibilă online, care există pentru a face ca evanghelia centrată pe cărţi şi articole să fie disponibilă gratuit pentru toate naţiunile şi în toate limbile.

Află mai multe (English).
Cum poţi să ne ajuţi
Dacă ştii bine limba engleză, te poţi oferi ca voluntar pentru a traduce.

Află mai multe (English).

De Paul Tripp Despre Ministerul Pastoral

Traducere de Ana-Monica Cojocarescu

Review Ne poţi ajuta prin Află mai multe (English).


Cand aud cate o predica bazata integral pe reguli, cerand regulilor sa indeplineasca doar ceea ce Harul lui Iisus Hristos poate sa indeplineasca, imediat sunt ingrijorat din cauza predicatorului. Ma intreb cam cum se vede el pe sine, pentru ca daca ai o cat de mica constiinta de sine in ceea ce priveste slabiciunile si pacatele tale, atunci acest gen de predica nu iti adduce alinare nici tie, nici celor care te asculta.

Dinamica asta o intalnim la farisei. Din cauza ca se credeau pe ei perfecti, urmatori stricti ai legii, nu aveau niciun fel de problema sa incarce sufletele altora cu poveri greu de purtat. Ei intelegeau legea prosa si acest lucru nu isi avea radacinile numai intr-o teologie proasta, ci si in urata mandrie umana. Credeau ca legea poate fi tinuta, pentru ca ei credeau despre ei ca o tin. Si credeau ca si ceilalti trebuie sa o tina asa cum o tineau ei. Erau liderii religiosi ai vremurilor lor, dar erau aroganti, insensibili si tindeau sa judece. Un faceau parte din lucrarea lui Dumnezeu din acel moment – ei lucrau exact impotriva lucrarii lui Dumnezeu.

Multa mandrie

Ma tem ca este multa mandrie in amvoanele moderne. Este multa mandrie in salile de seminar. Este multa mandrie printre slujitorii Bisericii. Mandria este unul dintre motivele tuturor conflictelor din cadrul Bisericii. De aceea suntem mai buni pastratori ai teologiei decat vorbitori umili ai evangheliei. De aceea, de multe ori, pastorii par inabordabili. De aceea, de multe ori devenim defensivi sau nervosi, atunci cand cineva nu este de acord cu noi sau ne arata o greseala.

Suntem prea plini de noi. Suntem prea autosuficienti. Prea repede spunem ca suntem bine. Prea usor facem eroi din noi sau din altii. Prea usor acceptam laudele pentru ceea ce infaptuiste Harul divin. Prea avem impresia ca nu avem nevoie de ajutorul de care are nevoie fiecare credincios. Vorbim prea mult si ascultam prea putin. Suntem prea usor leyati, mai ales atunci cand nu avem motive. Uitam ca trebuie sa invatam din toate. Acordam rugaciunii si meditatiei la Hristos prea putin timp din orarul nostrum zilnic. Ne angajam la mai multa munca decat putem face. Traim in izolare, ceea ce nu e deloc benefic pentru sanatatea noastra.

Nu suntem liberi inca

Nu te-ai eliberat inca de pacate si de pericolele acestora. Esti inca capabil sa intreprinzi acte groaznice. Inca poti sa te abati de la calea cea buna. Inca ai pofte ne-dumnezeiesti si dorinte intunecate. Nu te-ai eliberat pe deplin de mandrie, lacomie, pofta trupeasca, manie si amaraciune. Uneori iti indeplinesti lucrarea cu o mandrie regeasca, decat ca a unuia care doar il reprezinta pe Rege. Nu Il iubesti mereu pe Dumnezeu inaintea tuturor lucrurilor. Nu iti iubesti mereu aproapele ca pe tine insuti. Nu esti mereu bun si milostiv. Nu esti mereu rabdator si iertator. Nu ai invatat inca sa ierti. Uneori te iubeste pe tine mai mult decat iubesti Imparatia lui Dumnezeu.

Uneori iubesti mai mult placerile si confortul mai mult decat iubesti mantuirea.

Uneori mandria te face dur si de neatins. Uneori vrei ca tu sa fii centrul misiunii tale. Uneori te enervezi pe oamenii pentru care ai fost chemat la pastorire. Nu esti mandru de toate gandurile tale. Nu ai vrea ca oamenii din comunitatea ta sa iti auda toate cuvintele. Cand esti singur faci lucruri pe care nu ai vrea sa le stie toata lumea.

Dar acestea sunt lucruri valabile si pentru mine. Si asta demonstreaza ca noi, cei chemati sa pastorim avem nevoie disperata de pastorire. Noi, cei care proclamam mesajul haric, avem nevoie de el in noi. Nu suntem completi. Nu am ajuns in momentul in care san u mai avem nevoie de Har. Nu suntem in afara oricarui pericol. Inca mai putem fi ispititi. Razboiul din inimile noastre nu a luat sfarsit. Inca mai gresim si cadem.

Dar am fost binecuvantati cu harul pe care il dam altora. Harul acesta ne smereste, asa cum ne arata in noi pacatele pe care tindem sa le negam sau sa le minimizam. Nu e bine ca stim ca ne odihnim in perfectiunea lui Hristos, nu in a noastra? Noi nu predicam viata noastra, ci a Lui. Mantuitorul foloseste oamenii in lucrarea Lui pentru oameni, asa ca nu trebuie sa aratam ca avem nevoi.