Toate Lucrurile Lucrează spre Bine, Partea 3

De la Gospel Translations Romanian

Romani 8:28-32

De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume, spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său. 29 Căci pe aceia, pe cari i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentru ca El să fie cel întâi născut dintre mai mulţi fraţi. 30 Şi pe aceia pe cari i-a hotărât mai dinainte, i-a şi chemat şi pe aceia pe cari i-a chemat, i-a şi socotit neprihăniţi iar pe aceia pe cari i-a socotit neprihăniţi, i-a şi proslăvit. 31 Deci, ce vom zice noi în faţa tuturor acestor lucruri? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră? 32 El, care n-a cruţat nici chiar pe Fiul Său, ci L-a dat pentru noi toţi, cum nu ne va da fără plată, împreună cu El, toate lucrurile?

Promisiunea din versetul 28 că toate lucrurile lucrează spre binele celor ce-L iubesc pe Dumnezeu şi sunt chemaţi după planul Său este atât de cuprinzătoare, incredibilă şi plină de greutate încât Pavel ştie că trebuie să pună o temelie foarte adâncă sub ea ca să o susţină şi să ne ajute să o credem, atunci când, uneori, aproape totul din vieţile noastre pare să spună contrariul. De fapt, restul capitolului opt poate fi văzut ca fiind efortul lui Pavel de a face exact lucrul acesta. Totul este un efort depus pentru a ne ajuta să înţelegem şi să credem că toate lucrurile vor lucra spre binele celor ce-L iubesc pe Dumnezeu şi sunt chemaţi după planul Său.

Cuprins 1 Un mesaj pentru credincioşi şi necredincioşi 2 Recapitulare la prima şi a doua parte 3 Chemat după planul Său 4 Sfârşit

Un mesaj pentru credincioşi şi necredincioşi

Acesta este un mesaj pentru cei credincioşi. Şi ca fiecare mesaj pentru cei credincioşi, este şi un mesaj pentru cei necredincioşi. Pentru voi cei credincioşi mesajul are scopul de a pune o stâncă neclintită sub credinţa voastră, iar pentru voi cei necredincioşi are ca scop să vă câştige la credinţă datorită stâncii imense care se află sub credinţa aceasta. Pentru cei credincioşi mesajul ţinteşte acolo unde am încheiat duminica trecută – să vă motiveze cu adevărul de a vă asuma riscuri pentru cauza evanghelizării, misiunii, dreptăţii rasiale şi a tuturor pericolelor care decurg din iubirea de oameni. Pentru cei necredincioşi mesajul ţinteşte să vă facă parte aceleiaşi cauze deoarece aţi fost făcuţi pentru ea, şi pentru că a-L urma pe Hristos pe calea dragostei pline de riscuri este singura viaţă care va satisface sufletul vostru şi-L va cinsti pe Creatorul vostru.

Aşa că sper că veţi asculta acest al treilea mesaj din Romani 8:28 iar dacă nu aţi fost prezenţi la celelalte două, puteţi să le ascultaţi înregistrările audio care sunt disponibile pe casetă sau on-line.

Recapitulare la prima şi a doua parte

Acum două săptămâni am vorbit despre cuvintele „celor ce iubesc pe Dumnezeu.” „De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu…” Dacă nu-L iubeşti pe Dumnezeu, nu te poţi bizui pe această promisiune. Şi am vorbit despre ce înseamnă să-L iubeşti pe Dumnezeu.

Săptămâna trecută ne-am concentrat pe promisiunea în sine – “toate lucrurile lucrează împreună spre bine” – TOATE LUCRURILE, nu doar o parte dintre ele. Nu doar lucrurile uşoare şi bune, ci şi cele grele şi rele. Malcom Muggeridge, jurnalistul creştin care a murit în 1990, a vorbit în numele majorităţii creştinilor biblici serioşi care au trăit îndeajuns de mult ca să se trezească din lumea viselor, a lipsei de durere, atunci când a spus:

Contrar posibilelor aşteptări, privesc cu o anumită satisfacţie înapoi la experienţele, care la vremea aceea păreau triste şi dureroase. Într-adevăr, pot spune cu toată inima că tot ce am învăţat în cei şaptezeci şi cinci de ani în această lume, tot ce mi-a lărgit orizontul şi mi-a luminat existenţa, am învăţat în necazuri şi nu în fericire. Cu alte cuvinte, dacă ar fi posibil să eliminăm necazul din existenţa noastră pământească cu ajutorul vreunui medicament sau a unui artificiu medical … rezultatul nu ar fi transformarea vieţii într-o viaţă mai plăcută, ci într-una prea banală sau măruntă ca să fie suportată. Desigur că aceasta este ceea ce semnifică crucea [lui Hristos], şi crucea este aceea care m-a chemat mai mult decât orice altceva în mod inevitabil la Hristos. (Homemade, Iulie, 1990)

Aşa că mă rog ca pe măsură ce privim la a treia parte a acestui text să vedeţi în el crucea lui Hristos şi să fiţi atraşi către El şi părtăşia suferinţelor Lui, în planul de mântuire a păcătoşilor.

Chemat după planul Său

A treia parte a textului este fraza: “celor ce sunt chemaţi după planul Său.” “De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume, spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său.” Aşadar există două lucruri care trebuie să fie adevărate cu privire la noi dacă vrem ca această promisiune să fie şi a noastră. Promisiunea nu se adevereşte pentru toată lumea. Se adevereşte pentru cei ce-L iubesc pe Dumnezeu şi sunt chemaţi după planul Său.

Aceştia nu sunt două grupuri de oameni. Ci este un singur grup de oameni caracterizaţi de două lucruri adevărate: 1) îl iubesc pe Dumnezeu; 2) sunt chemaţi după planul Său. De ce menţionează Pavel aceste două lucruri în loc să menţioneze doar unul dintre ele? Iată sugestia mea.

Dacă ar fi spus doar că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce-L iubesc pe Dumnezeu, ar fi sunat ca şi cum promisiunea se bazează pe un teren destul de nesigur. Dragostea mea pentru Dumnezeu este un teren nesigur pentru această promisiune deoarece este o experienţă în inima mea. Şi inima mea se ştie bine cât de nehotărâtă, schimbătoare şi slabă este. Dacă vrei ca o promisiune aşa de mare să se bazeze numai pe o experienţă omenească atât de fragilă este ca şi cum vrei ca un munte să se sprijine pe o bezea.

Deci Pavel spune că această promisiune nu se bazează doar pe inima ta care este asemenea unei bezele, ci se bazează pe chemarea şi planul lui Dumnezeu. “De altă parte ştim că toate lucrurile lucrează spre binele … celor ce sunt chemaţi după planul Său.” Aici avem lucrarea lui Dumnezeu nu experienţa mea, chemarea lui Dumnezeu nu cunoştinţa mea: Avem ceea ce este solid, ceea ce este divin, ceea ce este puternic, profund şi tare.

Dar dacă Pavel ar fi spus doar, “Toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce sunt chemaţi”? Atunci am fi vrut să întrebăm: Cum ştiu că sunt chemat? Am vrea un semn că Dumnezeu a făcut de fapt acest lucru măreţ, puternic şi minunat: că m-a chemat şi pe mine.

Deci Pavel ni le dă pe ambele. Ne spune despre lucrarea obiectivă, solidă şi divină a lui Dumnezeu care face ca promisiunea să fie de neclintit: Dumnezeu ne-a chemat după planul Său. Şi ne spune ce s-a întâmplat în noi atunci când Dumnezeu ne-a chemat, pentru ca să putem şti că s-a întâmplat: îl iubim pe Dumnezeu şi iubim tot ceea ce este El pentru noi în Isus Hristos. Aşa că avem două lucruri care trebuie să fie adevărate cu privire la noi dacă vrem ca această promisiune să fie a noastră. Dragostea noastră care este subiectivă şi chemarea lui Dumnezeu care este obiectivă. Dragostea noastră este acţiunea noastră şi chemarea lui Dumnezeu este acţiunea Lui. Dragostea noastră este un efect şi dragostea lui Dumnezeu este cauza.

Cu alte cuvinte, chemarea lui Dumnezeu după planul Său este parte a temeliei măreţe, profunde şi de neclintit pe care Pavel o pune în Romani 8, temelie care face ca această promisiune să fie credibilă şi care ţine această promisiune ca ea să nu cadă. Nu tu eşti cheia aici. Dumnezeu este cheia. Fie lucrarea Lui va face ca această promisiune să fie adevărată pentru tine, fie ea nu va fi adevărată pentru tine. Şi asta datorită faptului că dragostea ta este prea fragilă şi nesigură. Dar chemarea lui Dumnezeu nu este fragilă şi nesigură. Şi nu numai că a născut dragostea în tine dar o va şi menţine în existenţă astfel încât promisiunea din Romani 8:28 să fie adevărată pentru tine pe vecie.

Aşadar haideţi să vedem ce are Biblia de spus despre această chemare care ne garantează că ne vom bucura de această promisiune pe vecie? Cred că putem rezuma cele mai importante aspecte ale acestei chemări în două întrebări: 1) Ce se întâmplă când o persoană este chemată? 2) Care este efectul pe termen lung al chemării?

1. Ce se întâmplă când o persoană este chemată?

Dumnezeu cheamă o persoană la Hristos aducând-o în contact cu Evanghelia lui Isus Hristos şi apoi transformându-i inima moartă într-una vie astfel încât să audă Evanghelia ca fiind irezistibil de adevărată şi frumoasă.

Chemarea măreaţă a lui Dumnezeu şi chemarea pe care o lansez eu din partea Lui nu sunt identice. Atunci când eu predic, vă chem să auziţi Evanghelia ca fiind adevărată şi frumoasă şi să-L îmbrăţişaţi pe Hristos ca pe comoara voastră. Dar în acel moment nu toţi sunt “chemaţi” în felul în care Pavel foloseşte cuvântul în acest verset. Chemarea mea este generală. Chemarea lui Dumnezeu, în şi prin chemarea mea, este specifică. Chemarea mea oferă nădejde. Chemarea lui Dumnezeu, în şi prin chemarea mea, creează nădejde. Chemarea mea oferă viaţă. Chemarea lui Dumnezeu, în şi prin chemarea mea, dă viaţă. Chemarea mea vă porunceşte să-L iubiţi pe Dumnezeu. Chemarea lui Dumnezeu, în şi prin chemarea mea, dăruieşte ceea ce porunceşte.

Unde putem vedea lucrul acesta în Biblie? În mai multe locuri (1 Corinteni 1:22-24; 2 Timotei 1:9; etc.). Dar haideţi să rămânem la textul nostru. Următoarele două versete sunt cele mai importante. Versetul 29 începe cu baza sau motivul pentru care putem fi siguri că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce sunt chemaţi. “(29) Căci pe aceia, pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentru ca El să fie cel întâi născut dintre mai mulţi fraţi. (30) Şi pe aceia pe cari i-a hotărât mai dinainte, i-a şi chemat şi pe aceia pe cari i-a chemat, i-a şi socotit neprihăniţi iar pe aceia pe cari i-a socotit neprihăniţi, i-a şi proslăvit.”

Toate acestea au fost scrise ca să ne dea motivul pentru care toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce sunt chemaţi. Ce ne spune el? Ne spune că putem fi siguri că toate lucrează spre binele celor chemaţi pentru că cei chemaţi au fost predestinaţi (hotărâţi mai dinainte) pentru aceasta! De aici vine siguranţa. În mod specific el spune în versetul 29 că ei sunt predestinaţi să fie asemenea lui Isus şi să-L aibă pe Isus ca frate mai mare, şi (la finalul versetului 30) să fie “proslăviţi.” Cu alte cuvinte, predestinarea (hotărârea mai dinainte) stă în spatele chemării tale şi o face sigură. Ceea ce Dumnezeu hotărăşte mai dinainte se şi întâmplă. Asta înseamnă ca Dumnezeu să fie Dumnezeu.

De aceea Pavel a adăugat cuvintele din versetul 28, “după planul Său [după scopul Său – traducere din limba engleză – n.tr.] – “Toate lucrurile lucrează împreună spre binele … celor ce sunt chemaţi după planul Său.” Chemarea lui Dumnezeu nu vine fără un plan (scop). Şi scopul lui Dumnezeu este exprimat în cuvântul “hotărât mai dinainte” sau “predestinat.” Dumnezeu ne-a predestinat (hotărât mai dinainte) să fim ca Isus şi ca Isus să fie fratele nostru mai mare, puternic şi plin de dragoste. Apoi Dumnezeu şi-a dus predestinarea până la capăt şi a făcut-o realitate pentru noi chemându-ne. Versetul 30a: “Şi pe aceia pe cari i-a hotărât mai dinainte, i-a şi chemat.”

Şi nu numai atât, citiţi mai departe. În versetul 30 el spune, “…şi pe aceia pe cari i-a chemat, i-a şi socotit neprihăniţi iar pe aceia pe cari i-a socotit neprihăniţi, i-a şi proslăvit.” Cu alte cuvinte, toţi cei chemaţi sunt socotiţi neprihăniţi (justificaţi), şi toţi cei socotiţi neprihăniţi (justificaţi) sunt glorificaţi. Lucrurile stau astfel deoarece atunci când Dumnezeu hotărăşte mai dinainte ca să se întâmple ceva, acel ceva se întâmplă. Şi Dumnezeu a hotărât mai dinainte asemănarea noastră finală cu Hristos şi unirea noastră cu El, şi aceasta este însemnătatea slavei noastre. Şi astfel El se angajează să împlinească ce a hotărât mai dinainte chemându-ne, apoi îndreptăţindu-ne şi apoi proslăvindu-ne.

Ce învăţăm de aici? Învăţăm că chemarea lui Dumnezeu care este menţionată aici este acţiunea Lui suverană de a ne aduce de la moartea spirituală a necredinţei şi ostilităţii faţă de Dumnezeu, la viaţa spirituală a credinţei în Hristos şi dragostei faţă de Dumnezeu. Ştim aceasta pentru că toţi cei chemaţi sunt îndreptăţiţi (socotiţi neprihăniţi). Dar numai credincioşii sunt îndreptăţiţi. Şi astfel chemarea lui Dumnezeu asigură credinţa pe care o porunceşte. Este o chemare eficace. Ea garantează efectul credinţei şi dragostei. Chemarea lui Dumnezeu este cuvântul Lui omnipotent şi creator, aşa cum a fost cuvântul pe care i l-a spus Isus lui Lazăr când acesta era mort: “Lazăre, vino afară” (Ioan 11:43). Chemarea a creat viaţă şi Lazăr a ieşit afară din mormânt.

Putem confirma lucrul acesta cu un text cheie din 1 Corinteni 1:22-24 care face referire la chemarea eficace a lui Dumnezeu, “Iudeii, într-adevăr, cer minuni, şi Grecii caută înţelepciune; dar noi propovăduim pe Hristos cel răstignit, care pentru Iudei este o pricină de poticnire, şi pentru Neamuri o nebunie [cu alte cuvinte, toţi aud predicarea şi sunt chemaţi la modul general, dar nu aceasta este semnificaţia “chemării” aici sau în Romani 8:28] dar pentru cei chemaţi, fie Iudei, fie Greci, este puterea şi înţelepciunea lui Dumnezeu.”

Atunci când Pavel predică unii dintre Iudei şi unii dintre Neamuri sunt “chemaţi.” Şi ce se întâmplă atunci când sunt chemaţi este că aceştia nu-L mai văd pe Hristos cel răstignit ca pe o nebunie sau ca pe o piatră de poticnire ci-L văd fiind putere divină şi înţelepciune. Este exact ceea ce am vrut să spun mai devreme atunci când am spus că această chemare a lui Dumnezeu vine prin Evanghelie şi face ca inimile moarte şi ostile să devină vii, astfel încât să audă Evanghelia lui Hristos răstignit ca fiind irezistibil de adevărată şi frumoasă.

Toate lucrurile lucrează spre binele tău dacă ţi s-a întâmplat şi ţie lucrul acesta. Şi nimic nu poate împiedica ca toate lucrurile să lucreze spre binele tău, deoarece, aşa cum Dumnezeu a luat iniţiativa să te cheme în mod omnipotent la Sine din morţi ca să-L iubeşti, tot aşa va lua iniţiativa să te menţină viu din punct de vedere spiritual şi în cele din urmă să fii glorificat în prezenţa lui Hristos. Toate lucrurile vor lucra pentru tine ca să te ducă acolo.

Aceasta duce la ultima întrebare.

2. Care este efectul pe termen lung al acestei chemări?

Efectul este o siguranţă veşnică deplină pentru toţi cei ce sunt chemaţi. O vedeţi în versetul 30: “Şi pe aceia pe care i-a hotărât mai dinainte, i-a şi chemat şi pe aceia pe care i-a chemat, i-a şi socotit neprihăniţi iar pe aceia pe cari i-a socotit neprihăniţi, i-a şi proslăvit.” Toţi cei chemaţi sunt socotiţi neprihăniţi şi toţi cei socotiţi neprihăniţi vor fi proslăviţi. Nu este niciunul care să renunţe. De aceea toate lucrurile lucrează spre binele celor ce sunt chemaţi după planul lui Dumnezeu. Planul Lui este să ne salveze pe deplin prin harul Său atotputernic al iniţiativei şi puterii Sale.

Dar unii ar putea spune cu teamă: Dar dacă renunţ? Dacă încetez să mai cred? Dacă dragostea mea pentru Dumnezeu se răceşte şi moare? Răspunsul este: aceasta nu se va întâmpla pentru cei ce sunt chemaţi. Şi motivul NU este acesta: că nu contează dacă credinţa ta falimentează şi dragostea ta moare. Motivul este acesta: că Dumnezeu care te cheamă, este Cel care te păstrează. Dumnezeu care, prin harul Său suveran te-a chemat (vezi Galateni 1:6, 15; 2 Timotei 1:9), te va păstra prin acelaşi har suveran, să continui să crezi şi să continui să iubeşti.

Ascultaţi legătura dintre chemarea lui Dumnezeu şi păstrarea aceasta a Lui de care-ţi face parte.

Iuda 1:1, “Iuda, rob al lui Isus Hristos, şi fratele lui Iacov, către cei chemaţi, cari sunt iubiţi în Dumnezeu Tatăl, şi păstraţi pentru Isus Hristos.”

1 Corinteni 1:8-9, “El [Dumnezeu] vă va întări până la sfârşit, în aşa fel ca să fiţi fără vină în ziua venirii Domnului nostru Isus Hristos. Credincios este Dumnezeu, care v-a chemat la părtăşia cu Fiul Său Isus Hristos, Domnul nostru.”

Cu alte cuvinte, Dumnezeu vă va întări până la sfârşit pentru că v-a chemat. Aceasta este semnificaţia credincioşiei lui Dumnezeu. Dumnezeu v-a chemat după planul Său ca să vă salveze, şi Dumnezeu face întotdeauna ceea ce-şi propune să facă. Aceasta este credincioşia Sa.

1 Tesaloniceni 5:23-24, “Dumnezeul păcii să vă sfinţească El însuşi pe deplin; şi: duhul vostru, sufletul vostru şi trupul vostru, să fie păzite întregi, fără prihană la venirea Domnului nostru Isus Hristos. Cel ce v-a chemat este credincios, şi va face lucrul acesta.”

Dumnezeu este credincios. De aceea, dacă v-a chemat, vă va păzi.

Deci acum am început să vedem amploarea şi măreţia temeliei care stă la baza promisiunii versetului Romani 8:28. Temelia nu este doar dragostea voastră pentru Dumnezeu. Este planul (scopul) veşnic al lui Dumnezeu, hotărârea mai dinainte a lui Dumnezeu, chemarea eficace a lui Dumnezeu, îndreptăţirea lui Dumnezeu şi proslăvirea sigură a lui Dumnezeu.

Desigur că totul va lucra împreună spre binele vostru, nu pentru că aveţi voi puterea morală să continuaţi să-L iubiţi pe Dumnezeu, ci pentru că Cel care v-a chemat este credincios şi va lucra în voi ca să continuaţi să-L iubiţi pe Dumnezeu.

De aceea închei în acelaşi mod cum am făcut-o şi săptămâna trecută: Mergeţi şi asumaţi-vă riscuri pentru cauza evanghelizării, misiunii, dreptăţii şi dragostei. Deoarece indiferent cât de mare va fi costul, toate vor lucra împreună spre binele vostru. Cel ce v-a chemat este credincios. El va face lucrul acesta.

Sfârşit

Vedeţi textele următoare pentru o aprofundare a chemării lui Dumnezeu şi a scopului (planului) lui Dumnezeu.

Folosiri ale cuvântului “chemare”

2 Timotei 1:9, “El ne-a mântuit şi ne-a dat o chemare sfântă, nu pentru faptele noastre, ci după hotărârea Lui şi după harul care ne-a fost dat în Hristos Isus, înainte de veşnicii.”

Romani 9:11, “Căci, măcar că cei doi gemeni nu se născuseră încă, şi nu făcuseră nici bine nici rău, - ca să rămână în picioare hotărârea mai dinainte a lui Dumnezeu, prin care se făcea o alegere, nu prin fapte, ci prin Cel ce cheamă.”

Romani 9:23:26, “Şi să-Şi arate bogăţia slavei Lui faţă de nişte vase ale îndurării, pe care le-a pregătit mai dinainte pentru slavă (despre noi vorbesc)? Astfel, El ne-a chemat nu numai dintre Iudei, ci şi dintre Neamuri, după cum zice în Osea: "VOI NUMI "POPOR AL MEU", PE CEL CE NU ERA POPORUL MEU, ŞI "PREA IUBITĂ", PE CEA CARE NU ERA PREA IUBITĂ. ŞI ACOLO UNDE LI SE ZICEA: "VOI NU SUNTEŢI POPORUL MEU", VOR FI NUMIŢI FII AI DUMNEZEULUI CELUI VIU."

1 Corinteni 7:18, 21, “Dacă cineva a fost chemat pe când era tăiat împrejur, să rămână tăiat împrejur. Dacă cineva a fost chemat pe când era netăiat împrejur, să nu se taie împrejur... Ai fost chemat când erai rob? Să nu te nelinişteşti de lucrul acesta; dar dacă poţi să ajungi slobod, foloseşte-te.”

1 Tesaloniceni 2:12, “…să vă purtaţi într-un chip vrednic de Dumnezeu, care vă cheamă la Împărăţia şi slava Sa.”

1 Timotei 6:12, “Luptă-te lupta cea bună a credinţei; apucă viaţa veşnică la care ai fost chemat, şi pentru care ai făcut aceea frumoasă mărturisire înaintea multor martori.”

Folosiri ale cuvântului “hotărâre (plan)”

Romani 9:11, “Căci, măcar că cei doi gemeni nu se născuseră încă, şi nu făcuseră nici bine nici rău, - ca să rămînă în picioare hotărârea mai dinainte a lui Dumnezeu, prin care se făcea o alegere, nu prin fapte, ci prin Cel ce cheamă.”

Efeseni 1:11, “În El am fost făcuţi şi moştenitori, fiind rânduiţi mai dinainte, după hotărârea Aceluia, care face toate după sfatul voiei Sale.”

Efeseni 3:11, “după planul veşnic, pe care l-a făcut în Hristos Isus, Domnul nostru.”

2 Timotei 1:9, “El ne-a mântuit şi ne-a dat o chemare sfântă, nu pentru faptele noastre, ci după hotărârea Lui şi după harul care ne-a fost dat în Hristos Isus, înainte de veşnicii.”