Oricine ai fi, Hristos poate fi al tău

De la Gospel Translations Romanian

Câteva minciuni au împiedicat mulți păcătoși să vină la Hristos, fie pentru prima dată sau după o cădere cumplită de la credință, ca aceasta: Sunt o excepție de la promisiunile lui Dumnezeu.

S-ar putea sa știi și să mărturisești că Isus îi mântuiește pe păcătoși. Poate ai auzit o sută de mărturii despre harul Său triumfător care îi mântuie pe alții. Posibil să simiți o dorință arzătoare de a-i aparține. Cu toate acestea, undeva, în adâncul sufletului, ezitări pe jumătate conștiente te rețin: "Aș veni la Isus, dar... .

• "Sunt prea slab pentru a-L asculta până la sfârșit".
• "Păcatele mele sunt prea rușinoase".
• "Am desconsiderat harul Său de prea multe ori".
• "Inima mea este prea împietrită".
• "Am fost fals prea mult timp."
• "Credința mea este atât de mică."

Un astfel de raționament este plauzibil. Este, de asemenea, otrăvitor. Diavolul nu obosește niciodată în a închide păcătoșii disperați în spatele gratiilor unei închisori construite din cuvintele "Dar eu... ..." Excepțiile sunt expertiza lui.

Cuprins 1 Oricine crede 2 Printre invalizi 3 Uita de tine însuți 4 Dar Hristos

Oricine crede

Împotriva acestei sugestii diavolești, Domnul Isus pornește la război.

“Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică.” (Ioan 3:16)

“Adevărat, adevărat vă spun ca oricine ascultă cuvintele mele și crede în cel care m-a trimis are viață veșnică și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață.” (Ioan 5:24)

“Adevărat, adevărat vă spun că cine crede în Mine are viața veșnică.” (Ioan 6:47)

“Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi.” (Ioan 11:25)

Cine se poate încadra sub acest statut de oricine? Păcătoșii tineri și păcătoșii bătrâni, păcătoșii rușinoși și păcătoșii politicoși, păcătoșii discreți și pacatosi nerușinați, păcătoșii proaspăt convertiți și păcătoșii îndreptățiți, dar nu încă glorificați - pe scurt, toți păcătoșii. Oricine ai fi, Hristos este al tău prin intermediul credinței. Nu există excepții.

Probabil că ai mai auzit toate acestea. Poate că ai încercat să te agăți de promisiuni ca acestea, dar o conștiință zbuciumată și un adversar necruțător continuă să ți le smulgă din mâini. Cumva, Îl poți auzi pe Isus spunând "oricine" de o grămadă de ori, și totuși te îndepărtezi încă șoptindu-ți: "Dar eu. . . ."

Isus știe. Așa că, alături de promisiunile Sale, ne oferă ilustrații..

Printre invalizi

Te-ai întrebat vreodată de ce Isus a vindecat atât de mulți și atât de des? Dacă a venit să ne vestească Evanghelia, ceea ce a și făcut (Luca 4:43), de ce a petrecut atât de mult timp printre femei cu febră, bărbați slăbiți, copii muribunzi, mulțimi bolnave? Parțial, pentru că vindecările erau ilustrațiile predicilor sale, insistând asupra promisiunilor de care altfel ne-am fi putut îndoi (Marcu 2:9-11). Gândește-te la o scenă tipică din Evanghelia după Luca:

"Pe la asfințitul soarelui, toți cei ce aveau pe bolnavi atinși de felurite boli îi aduceau la El. Iar El Își punea mâinile peste fiecare dintre ei și-i vindeca." (Luca 4:40)

Au venit toți cei care aveau pe cineva bolnav. Au venit cu diferite boli. Și Isus i-a vindecat pe fiecare dintre ei. Boala fuge din mâinile Fiului lui Dumnezeu - oricare ar fi afecțiunea, oricine ar fi persoana.

S-au gândit oare unii din mulțime, în secret, în timp ce-și așteptau rândul: "Da, văd compasiunea și puterea lui Isus. Dar poate El să-mi vindece boala? Sunt bolnav de atâta timp. Ceilalți de aici nu par nici pe jumătate atât de bolnavi. Poate că sunt incurabil?" Dacă a fost așa, Isus a pus imediat capăt tuturor acestor întrebări. Orbii au văzut. Surzii au auzit. Șchipii au mers. Cei stăpâniți de demoni au fost readuși la normalitate. Oricine au fi fost ei.

Nu a sosit niciodată, și nici nu va veni vreodată, ziua în care Iisus să nu știe cum să vindece pe cineva care vine la El.

Uita de tine însuți

Pe măsură ce Îl vedem pe Isus cum îi vindecă pe cei bolnavi - pe toți bolnavii - cuvântul "oricine" devine mai viu și mai real. La fel și cuvântul "crede ". "Cine crede în Mine are viață veșnică" (Ioan 6:47). Cum arată a crede?

Vedem imediat că a crede nu înseamnă "Caută ceva în tine însuți pentru a avea încredere că Hristos te poate salva". O idee nebunească, cu siguranță - și totuși, multe suflete poartă urmele uzate ale căutării, căutării, căutării a ceva care să ne facă să spunem: "Bine, poate că El mă va putea salva".

De ori de câte ori încercăm o astfel de căutare, suntem ca niște leproși care se uită la pielea noastră putredă în căutarea speranței că Hristos ne poate vindeca. Însă nimic din pielea leprosului nu-i oferea speranța că Hristos îl poate vindeca. Nimic. Singura lui speranță era să renunțe la sine insusi și să meargă - cu răni și toate celelalte - la singurele mâini care pot vindeca.

Atâta timp cât îți fixezi privirea în interior mai degrabă decât în exterior - pe păcatele și slăbiciunile tale în detrimentul harului și puterii lui Hristos - vei găsi motive să te consideri o excepție. Dar credința te învață să-l urmezi pe lepros: să te îndepărtezi de tine însuți, închide urechile la orice scuză, apucă repede făgăduința împotriva mâinilor încleștate ale conștiinței și, în speranță împotriva asteptărilor, strigă către Isus: "Dacă vrei, poți să mă cureți". (Luca 5:12).

Dar Hristos

Nici o examinare lăuntrică a sinelui nu ne poate da speranță în fața lui Hristos - și dacă a făcut-o, atunci nu ne-am cercetat cu adevărat foarte profund. Suntem, fiecare dintre noi, un deșert al disperării fără speranță separați de El.

Așadar, dacă vrem să credem și să continuăm să credem, trebuie să ne împotrivim oricărei sugestii de "Dar eu" cu un ferm "Da, dar Hristos".

• "Dar sunt prea slab pentru a-L asculta pe Isus". "Da, dar Hristos îmi dă putere".
• "Dar am trăit ca un fățarnic". "Da, dar Hristos îi iartă și pe fățarnici."
• "Dar am o inimă prea împietrită". "Da, dar Hristos promite una nouă".
• "Dar credința mea este atât de mică". "Da, dar Hristos îi mântuiește pe cei cu credință mică la fel ca și pe cei cu credință mare."

Cu certitudine, a crede ne introduce într-o lume expansivă a iubirii aproapelui nostru, a hrănirii cu cuvântul lui Dumnezeu, a slujirii familiei noastre bisericești, a uciderii păcatului nostru și a respectării - cu chibzuință, dar din ce în ce mai mult - a celorlalte porunci ale lui Hristos. Dar puterea de a merge pe aceste cărări, precum și iertarea pentru fiecare poticnire, vine printr-un singur canal: crezând.

Așadar, oricine ai fi, nu lăsa nimic din ceea ce ține de tine să te împidice să crezi în Isus - fie pentru prima dată, fie din nou. Indiferent cât de insistent, cât de întunecat, cât de blasfemiator, cât de rușinos, cât de distructiv este păcatul tău, ascultă promisiunea lui Isus Hristos: "Cine crede în Mine are viață veșnică" (Ioan 6:47) - inclusiv tu.

---

Toate verstele din traducere sunt preluate din traducerea Cornilescu, versiunea VDC – Biblia sau Sfanta Scriptura cu trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu