Curajul Creştin

De la Gospel Translations Romanian

 Curajul creştin este dorinţa de a spune şi de a face ceea ce este bine, indiferent de preţul plătit aici pe pământ, pentru că Dumnezeu ne promite că ne va ajuta şi mântui prin Hristos. Dacă o faptă este dureroasă, atunci este nevoie de curaj pentru a o îndeplini. Durerea poate fi fizică, ca de exemplu rănile din război sau din operaţiunile de salvare. Dar ea poate fi şi psihică, aşa cum se întâmplă în confruntări sau diferite controverse.

Curajul este cel mai important în răspândirea şi păstrarea adevărului lui Hristos. Iisus a spus deja că răspândirea evangheliei va întâmpina greutăţi: „Atunci vă vor da pe voi spre asuprire şi vă vor ucide şi veţi fi urâţi de toate neamurile pentru numele Meu” (Matei 24, 9). Sfântul Apostol Pavel avertizează şi el că, chiar în interiorul Bisericii, adevărul va fi răstălmăcit: „Căci eu ştiu aceasta, că după plecarea mea vor intra, între voi, lupi îngrozitori, care nu vor cruţa turma. Şi dintre voi înşivă se vor ridica bărbaţi, grăind învăţături răstălmăcite, ca să tragă pe ucenici după ei” (Fapte 20, 29-30; vezi şi Timotei 4, 3-4). De aceea în adevărata evanghelizare şi adevărata învăţătura vom avea nevoie de curaj. Dacă fugim de evanghelizare şi de învăţătură, înseamnă că fugim de Hristos. Există laşi care spun numai acele adevăruri care nu îi duc la suferinţă. Luther spunea următoarele: „Dacă propovăduiesc cu voce tare şi clară fiecare părticică din adevărul lui Dumnezeu, dar evit chiar acea parte pe care lumea şi diavolul o atacă în acel moment, înseamnă că nu Îl mărturisesc pe Hristos, oricât de îndrăzneţ aş fi în propovăduirea mea. În toiul luptei este nevoie de loialitatea soldatului, dar dacă lipseşte tocmai acolo unde este nevoie de el, poate fi el prezent în orice altă bătălie, că la nimic nu îi foloseşte.” (Parker T. Williamson, Rămâi puternic: Credinţa creştină în vremuri controversate, Springfield, PA: PLC Publications, 1996, p. 5)

De unde vom lua, deci, acest curaj? Să ne gândim la următoarele aspecte:

FAPTUL CĂ SUNTEM IERTAŢI ŞI SUNTEM BUNI – „Cel nelegiuit fuge fără ca nimeni să-l urmărească, iar dreptul stă ca un pui de leu fără grijă” (Proverbe 28, 1). „Şi iată, I-au adus un slăbănog zăcând pe pat. Şi Iisus, văzând credinţa lor, a zis slăbănogului: Îndrăzneşte, fiule! Iertate sunt păcatele tale!” (Matei 9, 2)

ÎCREDEREA ŞI SPERANŢA ÎN DUMNEZEU – „Îmbărbătaţi-vă şi să se întărească inima voastră, toii cei ce nădăjduiţi în Domnul” (Psalmi 30, 26; vezi şi II Corinteni 3, 12)

SUNTEM PLINI DE DUH – „Şi pe când se rugau astfel, s-a cutremurat locul în care erau adunaţi, şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi grăiau cu îndrăzneală cuvântul lui Dumnezeu” (Fapte 4, 31)

PROMISIUNEA LUI DUMENEZEU DE A FI CU VOI – „Iată îţi poruncesc: Fii tare şi curajos, să nu te temi, nici să te spăimântezi, căci Domnul Dumnezeul tău este cu tine pretutindenea, oriunde vei merge” (Iosua Navi 1, 9)

ŞTIŢI CĂ CEL CARE ESTE CU VOI ESTE MAI MARE DECÂT DUŞMANII – „Întăriţi-vă şi îmbărbătaţi-vă, să nu vă temeţi, nici să vă înfricoşaţi de faţa regelui şi de faţa întregului neam care este cu el, căci cu noi sunt mai mulţi decât cu el” (II Cronici 32, 7)

ŞTIŢI CĂ DUMNEZEU ESTE BIRUITOR ÎN BĂTĂLII – „Fii curajos şi să ne ţinem cu bărbăţie pentru poporul nostru şi pentru cetăţile Dumnezeului nostru, şi Domnul va face ce va binevoi” (II Regi 10, 12)

RUGĂCIUNEA – „În orice zi Te voi chema, degrabă mă auzi! Sporeşte în sufletul meu puterea” (Psalmi 137, 3; vezi şi Efeseni 6, 19-20)

EXEMPLUL CELORLALŢI – „Şi cei mai mulţi dintre fraţii întru Domnul, îmbărbătaţi prin lanţurile mele, au mai multă îndrăzneală să propovăduiască fără teamă cuvântul lui Dumnezeu” (Filipeni 1, 14)

Cu dorinţa de a sta alături de voi,

Pastor John Piper