O speranţă mai mare

De la Gospel Translations Romanian

“Astfel, porunca dată întâi se desfiinţează, pentru neputinţa şi nefolosul ei; Căci Legea n-a desăvârşit nimic, iar în locul ei îşi face cale o nădejde mai bună, prin care ne apropiem de Dumnezeu.” (Evr. 7, 18-19)

Evrei 7, 18-19

În contextul persecuţiilor, mulţi dintre primii destinatari ai Epistolei către Evrei au ajuns să se îndoiască de realitatea Noului Legământ. Unii dintre ei chiar se gândeau să se întoarcă la Vechiul Legământ şi la preoţia levită în perioada când Epistola era scrisă. Ei uitau că nădejdea mântuirii în Hristos era mai mare decât cea oferită de Vechiul Legământ. Astfel, autorul, fiind preocupat ca niciunul dintre ei să nu cadă în ispita renunţării, a scris o scrisoare evreilor, pentru a le reaminti că speranţa mântuirii în Hristos se întemeiază pe însuşi templul ceresc (Evr. 6, 19).

Această speranţă este mai mare întrucât se bazează pe Preoţia lui Hristos. Spre deosebire de preoţia levită, care era incapabilă să desăvârşeacă pe cineva, Hristos, fiind Preot în veac după rânduiala lui Melchisedec, este capabil să îi facă desăvârşiţi pe toţi cei care vin la El pentru mântuire (Evr. 7, 1-17).

În pasajul de astăzi, autorul Epistolei către Evrei continuă să scoată în evidenţă schimbarea adusă de caracterul melchisedechian al Preoţiei lui Hristos. Ni se spune că odată cu venirea lui Hristos, Legea Veche a fost dată la o parte pentru că era atât inutilă, cât şi slabă. Prima imagine a acestui verset ne trimite cu gândul la preoţiea levitică şi la sacrificiile legate de aceasta. Acum că a venit Hristos, ele au încetat a mai fi necesare pentru că şi-au găsit împlinirea în Jertfa perfectă a lui Hristos. “Slăbiciunea” legii vechi a lăsat locul perfecţiunii Noii Legi.

Legea veche era “slabă” nu ca urmare a vreunui defect din lege; Legea în sine este sfântă şi dreaptă (Rom. 7, 12). Motivul “slăbiciunii” legii se găseşte chiar în esenţa omului. Sufletul păcătos al fiinţei umane a făcut ca legea să fie inutilă şi incapabilă să facă dreptatea necesară. Aflată în mâinile pline de păcat ale umanităţii, legea a devenit doar un instrument al morţii (Rom. 7, 10).

Totuşi, Hristos a adus speranţa unei noi mântuiri desăvârşind Legea. Dar nu aruncăm de tot Legea. Căutăm să o îndeplinim din recunoştinţă pentru Hristos, aşteptând ziua când dreptatea va veni în mod firesc pentru că suntem complet sfinţiţi. Această realitate a dreptăţii nu se va împlini decât în ziua venirii a doua a lui Hristos, iar până atunci, nădejdea în Hristos ne ajută să ne apropiem de Dumnezeu (Evr. 7, 19) astfel încât să putem deveni, pe zi ce trece, asemenea cu Hristos.

Coram Deo

“Nădejdea mai mare” a Noului Legământ nu demonstrează altceva decât că exista nădejde şi sub Vechiul Legământ. Cu toate acestea, speranţa Vechiului Legământ este doar umbră, în timp ce speranţa Noului Legământ este substanţială. Mulţumesc lui Dumnezeu că El a dat mereu speranţă poporului Său şi că trăiţi într-o lume în care speranţa şi nădejdea sunt mai la îndemână.

Pasaje pentru studiu aprofundat

Deuteronom 30, 11-20
Psalmi 1
Romani 5, 20-21
2 Corinteni 3, 1-11