9 Caracteristici Ale Unei Biserici Sãnãtoase/Teologia Biblicã

De la Gospel Translations Romanian

Versiunea de la data 8 octombrie 2009 20:33 (vizualizaţi sursa) JoyaTeemer (Discuţie | contribuţii) ← Diferenţa anterioară

Versiunea curentă din 8 octombrie 2009 20:50 (vizualizaţi sursa) JoyaTeemer (Discuţie | contribuţii) m (a mutat 9 Caracteristici Ale UneiBiserici Sãnãtoase/Teologia Biblicã la 9 Caracteristici Ale Unei Biserici Sãnãtoase/Teologia Biblicã)

---

Versiunea curentă din 8 octombrie 2009 20:50

Predicarea expozitivã este importantã pentru sãnãtatea unei biserici. Dar fiecare metodã, oricât de bunã, este deschisã abuzului, ºi de aceea trebuie sã fie deschisã testãrii. În bisericile noastre, grija noastrã ar trebui sã nu fie numai de cum suntem învãþaþi, dar ºi de ceea ce suntem învãþaþi. Ar trebui sã apreciem sãnãtatea, în special în înþelegerea noastrã pentru Dumnezeul Bibliei ºi a cãilor lui pentru noi.

În epistolele lui Pavel cãtre Timotei ºi Tit, "sãnãtos" înseamnã demn de încredere, corect sau credincios. La origine, este o imagine din lumea medicalã însemnând în totalitate sau sãnãtos. Citim în I Timotei 1 cã învãþãtura sãnãtoasã este datã de evanghelie ºi este contrariul nelegiuirii ºi a pãcatului. Chiar mai clar, în I Timotei 6:3, Pavel descrie contrastul dintre "falsele doctrine" ºi "cuvintele sãnãtoase ale Domnului nostru Isus Hristos ºi … învãþãtura dumnezeiascã". Aºa cã în a II-a scrisoare cãtre Timotei, Pavel îl îndeamnã pe Timotei "Dreptarul învãþãturilor sãnãtoase, pe care le-ai auzit de la mine, þine-l cu credinþa ºi dragostea care este în Hristos Isus" (II Timotei 1:13). Pavel îl avertizeazã pe Timotei "Cãci va veni vremea când oamenii nu vor putea sã sufere învãþãtura sãnãtoasã; ci îi vor gâdila urechile sã audã lucruri plãcute, ºi îºi vor da învãþãtori dupã poftele lor" (II Timotei 4:3).

Când Pavel a scris unui alt tânãr pastor, Tit, a avut temeri similare. Pe oricine va numi Tit ca prezbiter, spune Pavel, trebuie "sã se þinã de Cuvântul adevãrat, care este potrivit cu învãþãtura, pentru ca sã fie în stare sã sfãtuiascã în învãþãtura sãnãtoasã, ºi sã înfrunte pe potrivnici" (Tit 1:9). Pavel îl impulsioneazã pe Tit sã mustre falºii învãþãtori "ca sã fie sãnãtoºi în credinþã" (Tit 1:13). Pavel îl însãrcineazã pe Tit spunându-i, "tu însã, vorbeºte lucruri care se potrivesc cu învãþãtura sãnãtoasã" (Tit 2:1).

Dacã ar fi expunem tot ceea ce constituie învãþãturã sãnãtoasã, ar fi nevoie sã reproducem toatã Biblia. Dar în practicã, fiecare bisericã decide problemele în care: este nevoie sã fie înþelegere completã, poate fi neînþelegere limitatã, sau poate fi libertate completã.

În biserica în care slujesc în Washington, D.C., noi cerem oricãrei persoane ce se vrea a fi un membru sã creadã în mântuire numai prin lucrarea lui Isus Hristos. De asemeni mãrturisim aceleaºi (sau foarte asemãnãtoare) înþelegeri ale botezului credincioºilor ºi a politicii bisericii. Uniformitatea între aceste ultime douã aspecte nu este esenþialã pentru mântuire, însã concordanþa cu ele este de ajutor practic ºi sãnãtos pentru viaþa bisericii.

Putem admite unele neconcordanþe asupra problemelor care nu par necesare atât pentru mântuire cât ºi pentru viaþa practicã a bisericii. Astfel, de exemplu, chiar dacã toþi suntem de acord cã Hristos va reveni, nu suntem surprinºi de faptul cã existã neconcordanþe cu privire la vremea când El se va întoarce. Noi putem sã ne bucurãm de toatã libertatea în probleme care nu sunt importante ori clare, cum ar fi corectitudinea rezistenþei armate, sau adevãratul autor al epistolei cãtre Evrei.

În toate acestea, principiul ar trebui sã fie clar: cu cât ne apropiem mai mult de centrul credinþei noastre, cu atât mai mult aºteptãm sã vedem unitatea noastrã exprimatã într-o înþelegere împãrtãºitã a credinþei. Biserica primarã a luat-o astfel: în lucrurile necesare unitate, în cele nenecesare diversitate, în toate lucrurile caritate.

Învãþãtura sãnãtoasã include un angajament clar pentru doctrinele adesea neglijate, dar clar biblice. Dacã trebuie sã învãþãm învãþãtura sãnãtoasã a Bibliei, trebuie sã gãsim o cale sã acceptãm chiar ºi doctrinele ce ar putea fi greu de acceptat, sau chiar potenþial divizive, dar acestea sunt fundamentale lucrãrii lui Dumnezeu în jurul nostru. De exemplu, doctrina biblicã a alegerii este adesea evitatã din cauzã cã este prea complexã, sau prea confuzã. Cu toate cã, este de necontestat faptul cã aceastã doctrinã este biblicã, ºi cã este importantã. Atât timp cât aceasta poate avea implicaþii pe care nu le înþelegem în totalitate, nu este o problemã mãruntã faptul cã salvarea noastrã vine în cele din urmã de la Dumnezeu decât de la noi. Alte întrebãri importante ale cãror rãspunsuri biblice au fost neglijate:

• Oamenii sunt la origine buni sau rãi? Au ei nevoie doar de încurajare ºi respect de sine, sau

au nevoie de iertare ºi viaþã nouã?

• Ce a fãcut Isus Hristos prin moartea Sa pe cruce? A fãcut El posibilã o opþiune, sau a fost

înlocuitorul nostru?

• Ce se întâmplã când cineva devine creºtin?
• Dacã suntem creºtini, putem noi sã fim siguri cã lui Dumnezeu va continua sã îi pese de noi?

Dacã este aºa, este grija Lui permanentã bazatã pe credincioºia noastrã, sau a Lui?

Toate aceste întrebãri nu sunt doar problemele teologilor dedicaþi sau a tinerilor studenþi de seminar. Ele sunt importante pentru fiecare creºtin. Aceia dintre noi care suntem pastori ºtim cât de diferit am pãstori pe oameni dacã rãspunsurile noastre la oricare din aceste întrebãri s-ar schimba. Credincioºia pentru Scripturã cere sã vorbim despre aceste idei, cu claritate si autoritate.

Înþelegerea noastrã despre ceea ce ne învaþã Biblia despre Dumnezeu este crucialã. Dumnezeul biblic este Creator ºi Domn; ºi cu toate acestea suveranitatea Sa este negatã, chiar ºi în bisericã. Pentru creºtinii doar cu numele, sã se împotriveascã ideii de suveranitate a lui Dumnezeu în creaþie ºi mântuire, este o joacã cu un pãgânism pios. Mulþi creºtini vor avea întrebãri sincere despre suveranitatea lui Dumnezeu, dar o susþinutã, tenace negare a suveranitãþii lui Dumnezeu ar trebui sã ne îngrijoreze. Sã botezi o asemenea persoanã este ca ºi cum ai boteza o inimã care este într-un fel necredincioasã. Sã admiþi o astfel de persoanã în frãþietate ar fi sã o tratezi ca ºi când ea crede în Dumnezeu, când de fapt ea nu crede.

Pe cât de periculoasã este aceastã împotrivire în orice creºtin, cu atât mai periculoasã este în liderul congregaþiei. Sã numeºti ca lider o persoanã care pune la îndoialã suveranitatea lui Dumnezeu ori care înþelege greºit învãþãtura biblicã în aceste probleme este ca ºi când dãm exemplu o persoanã care nu vrea deloc sã se încreadã în Dumnezeu. O astfel de numire poate obstrucþiona creºterea spiritualã a bisericii.

De prea multe ori astãzi cultura noastrã ne încurajeazã sã transformãm evanghelizarea în publicitate ºi explicã lucrarea Duhului în termeni de marketing. Dumnezeu însuºi este de multe ori remodelat dupã imaginea omului. În astfel de timpuri, o bisericã sãnãtoasã trebuie sã aibã special grijã sã se roage pentru lideri care au o pricepere biblicã ºi experimentatã a suveranitãþii lui Dumnezeu ºi devotament pentru învãþãtura sãnãtoasã, în toatã gloria ei biblicã. O bisericã sãnãtoasã este caracterizatã de o predicare expozitivã ºi de o teologie biblicã.