Cine este un Iudeu Adevărat

De la Gospel Translations Romanian

Versiunea curentă din 8 octombrie 2009 19:31

Romani 2:25-29

Tăierea împrejur, negreşit, este de folos, dacă împlineşti Legea; dar dacă tu calci Legea, tăierea ta împrejur ajunge netăiere împrejur. Dacă deci, cel netăiat împrejur păzeşte poruncile Legii, netăierea lui împrejur nu i se va socoti ea ca o tăiere împrejur? Cel netăiat împrejur din naştere, care împlineşte Legea, nu te va osândi el pe tine, care o calci, măcar că ai slova Legii şi tăierea împrejur? Iudeu nu este acela care se arată pe dinafară că este Iudeu; şi tăiere împrejur nu este aceea care este pe dinafară, în carne. Ci Iudeu este acela care este Iudeu înlăuntru; şi tăiere împrejur este aceea a inimii, în duh, nu în slovă; un astfel de Iudeu îşi scoate lauda nu dela oameni, ci dela Dumnezeu.

Neamurile Pot Deveni Iudei

Scopul lui Pavel în acest capitol este să sublinieze nevoia Iudeilor (împreună cu restul lumii) după darul neprihănirii pe care Dumnezeu îl dă fără plată celor ce se încred în Hristos (Romani 3:20,28; 1:16-17). Atât Neamurile cât şi Iudeii sunt sub puterea păcatului (3:9), şi au nevoie de mântuirea pe care Dumnezeu este gata să o dea tuturor celor care-şi pun încrederea în Fiul Său.

Felul în care Pavel subliniază în aceste versete (2:25-29) această nevoie pe care o au Iudeii, este de a arăta că Neamurile devin efectiv Iudei adevăraţi şi că îi vor judeca pe Iudei, în ziua judecăţii. Acesta era un gând uluitor pentru Pavel şi pentru concetăţenii lui Iudei – faptul că Neamurile ar putea fi socotite ca şi Iudei care moştenesc promisiunile lui Dumnezeu pentru Israel, în timp ce Iudeii de drept sunt judecaţi şi pier.

Cum Se Poate Întâmpla Aşa Ceva?

Cum s-ar putea aşa ceva?

Ei bine, argumentul lui Pavel este remarcabil şi este plin de adevăr bogat pentru noi astăzi. Există implicaţii pentru noi în acest text care pur şi simplu ne taie respiraţia. Să pătrundem repede în şirul argumentărilor lui Pavel de aici şi apoi să ne lărgim orizontul către un alt pasaj al Scripturii care ne va ajuta să-l înţelegem chiar mai bine pe acesta.

În mod uimitor, Pavel spune în versetul 26 că cel netăiat împrejur (cel dintre Neamuri) va fi privit de Dumnezeu ca şi tăiat împrejur (ca şi un Iudeu adevărat) dacă "păzeşte poruncile Legii." "Dacă deci, cel netăiat împrejur păzeşte poruncile Legii, netăierea lui împrejur nu i se va socoti ea ca o tăiere împrejur?" Deci nu tăierea împrejur te face un Iudeu adevărat, ci păzirea poruncilor Legii – şi anume, să înţelegi ceea ce spunea Legea şi să fii schimbat de ea în inimă şi să împlineşti scopul lui Dumnezeu pentru om, scop pe care Legea îl învaţă (vezi 1 Corinteni 7:19).

Apoi în versetul 27, chiar mai uimitor, Pavel spune că Neamurile vor fi o acuzare vie pentru Iudeii neascultători la ziua judecăţii dacă Neamurile "păzesc Legea". "Cel netăiat împrejur din naştere (cel dintre Neamuri), care împlineşte Legea, nu te va osândi el pe tine, care o calci, măcar că ai slova Legii şi tăierea împrejur?"

Deci atât în versetele 26 cât şi 27, Pavel descrie pe unii dintre Neamuri care fac cu adevărat parte din poporul lui Dumnezeu şi sunt salvaţi de la judecată, în timp ce unii Iudei de drept sunt judecaţi şi pier în ziua judecăţii. Aceasta subliniază nevoia Iudeilor de a nu se baza pe locul privilegiat pe care-l au ca şi Iudei. Ei sunt păcătoşi ca toţi alţii şi sunt supuşi judecăţii.

Cum Este Posibil ca Unii Iudei Să Nu Fie Iudei?

Acum, din nou, cum se poate aşa ceva? Cum poate spune Pavel că Iudeii născuţi Iudei ar putea să nu fie Iudei cu adevărat, şi Neamurile, chiar dacă nu sunt tăiate împrejur, ar putea fi Iudei? Pentru că dacă lucrul acesta este adevărat, atunci tu şi cu mine am putea deveni astăzi Iudei adevăraţi şi parte a poporului ales al lui Dumnezeu cu toate privilegiile promise copiilor lui Avraam.

Pavel ştie că acesta este un gând uluitor pentru Iudeii şi Neamurile din vremea lui aşa că dă nişte explicaţii ajutătoare în versetele 28-29.

Dar înainte să vă arăt argumentul lui, vreau să mă asigur că mă urmăriţi cu atenţie şi că vedeţi acest adevăr în cel puţin un alt loc din Noul Testament – şi anume, adevărul că Neamurile devin cu adevărat parte a poporului ales al lui Dumnezeu, Israel.

Cel mai bun loc în care puteţi vedea lucrul acesta este în Efeseni 2:11 şi în versetele următoare.

De aceea voi, care altădată eraţi Neamuri din naştere, numiţi netăiaţi împrejur de către aceia care se cheamă tăiaţi împrejur, şi care sunt tăiaţi împrejur în trup de mâna omului [Remarcaţi! Iudeii sunt aşa numiţii "tăiaţi împrejur" – aceasta este aceeaşi idee ca şi în Romani 2:25: ei sunt Iudei, dar nu sunt adevăraţi Iudei]: (12) aduceţi-vă aminte că în vremea aceea eraţi fără Hristos [Mesia al Iudeilor], fără drept de cetăţenie în Israel, străini de legămintele făgăduinţei, fără nădejde şi fără Dumnezeu în lume. (13) Dar acum, în Hristos Isus, voi, care odinioară eraţi depărtaţi, aţi fost apropiaţi prin sângele lui Hristos... (19) Aşadar, voi nu mai sunteţi nici străini, nici oaspeţi ai casei, ci sunteţi împreună cetăţeni cu sfinţii, oameni din casa lui Dumnezeu.

Deci puteţi vedea cum gândeşte Pavel în sensul acesta. În ceea ce priveşte legătura cu Hristos, Neamurile devin într-adevăr "cetăţeni ai Israelului" (versetul 12). Ei devin "Iudei adevăraţi."

Dar cum explică şi cum apără Pavel aceasta în Romani 2:28-29? Ce face ca aceste două versete să fie atât de remarcabile este că ele sunt date ca şi explicaţie cu privire la modul cum devin Neamurile adevăraţi Iudei "păzind poruncile Legii" (versetul 26) şi "împlininind Legea" (versetul 27). Versetul 26 spune că unul dintre Neamuri netăiat împrejur va fi privit ca şi unul cu adevărat tăiat împrejur "dacă păzeşte Legea." Şi versetul 27 spune că cel dintre Neamuri netăiat împrejur îi va judeca pe cei ce încalcă Legea dacă "el o împlineşte."

Apoi urmează explicaţia dată ca să explice modul cum face pe cineva Iudeu "păzirea Legii" sau "împlinirea Legii." El răspunde, versetele 28-29: "Iudeu nu este acela care se arată pe dinafară că este Iudeu; şi tăiere împrejur nu este aceea care este pe dinafară, în carne. Ci Iudeu este acela care este Iudeu înlăuntru; şi tăiere împrejur este aceea a inimii, în duh, nu în slovă; un astfel de Iudeu îşi scoate lauda nu de la oameni, ci de la Dumnezeu."

Lucrul acesta este uimitor. Motivul pentru care este uimitor este că ceea ce încearcă să arate Pavel este de ce păzirea Legii sau împlinirea Legii – îl transformă pe cineva într-un Iudeu adevărat, şi răspunsul lui se referă numai la o schimbare internă, nu la o activitate externă. El spune, în esenţă, că păzirea Legii sau împlinirea Legii îl face pe cineva un Iudeu adevărat pentru că lucrul acesta nu este în principal un lucru exterior, ci unul interior. Are de a face cu simţirea inimii şi nu cu vederea slovei. Are de a face mai ales cu lauda care vine de la Dumnezeu în secret, nu cu lauda oamenilor care este oferită în public (vezi Matei 6:4,6,18). La aceasta se referă Legea cu adevărat. Altminteri argumentul nu funcţionează.

Argumentul spune: "Tu cel dintre Neamuri, poţi fi cu adevărat tăiat împrejur de Dumnezeu şi poţi să-i aparţii ca şi un Iudeu adevărat, dacă împlineşti Legea!" "Adevărat?" spune cel dintre Neamuri, "Cum aşa?" Şi Pavel răspunde, "Pentru că a fi cu adevărat tăiat împrejur şi a fi cu adevărat Iudeu este o chestiune a inimiii şi lucrul acesta se întâmplă prin Duhul." Acum, răspunsul acesta are sens doar dacă "împlinirea Legii" înseamnă experimentarea acestei schimbări a inimii de către Duhul, şi apoi trăirea în concordanţă cu acea schimbare lăuntrică.

Deci punctul esenţial aici este că o persoană este cu adevărat Iudeu – o parte adevărată a poporului răscumpărat a lui Dumnezeu – dacă împlineşte Legea, adică, dacă inima lui este tăiată împrejur de Duhul ca să-L iubească pe Dumnezeu. Deuteronom 30:6 a promis, "Domnul, Dumnezeul tău, îţi va tăia împrejur inima ta şi inima seminţei tale, şi vei iubi pe Domnul Dumnezeul tău, din toată inima ta şi din tot sufletul tău, ca să trăieşti." Aceasta este ceea ce spune Pavel aici, şi nu trebuie să fii din naştere Iudeu, spune el, pentru ca lucrul acesta să ţi se întâmple şi ţie.

Dar lucrul acesta nu se întâmpla multor Iudei şi se întâmpla câtorva dintre Neamuri. De ce?

Desenăm o Imagine

Daţi-mi voie să încerc să desenez o imagine ca să văd dacă pot să explic lucrul acesta simplu pentru copii, şi apoi poate că şi adulţii îl vor înţelege.

În partea de sus a imaginii este Dumnezeu. Nu-l poţi vedea pe Dumnezeu, aşa că vom scrie doar cuvântul D-U-M-N-E-Z-E-U. În partea de jos a imaginii este o inimă – inima noastră. La mijloc între Dumnezeu şi noi este Legea – desenăm o carte, Biblia. Scopul ultim al Legii este să aducă inima noastră şi pe Dumnezeu împreună într-o relaţie personală de dragoste, încredere şi ascultare, şi nu doar într-o relaţie de cunoaştere simplă pe care o poţi avea cu un vânzător de la magazin sau cu poştaşul. Ci într-o relaţie profundă şi personală de dragoste şi părtăşie.

Dar lucrul acesta nu se întâmpla oamenilor Cărţii. Majoritatea Iudeilor citeau Legea, învăţau Legea şi o rezumau în liste de porunci pe care le respectau în mare parte. Şi în toate acestea, Pavel a spus, că ei încălcau Legea şi tăierea lor împrejur nu le era de nici un folos şi nu-i ajuta deloc (versetul 25).

De ce? Pentru că ceva lipseşte din imagine. Ce lipseşte? Spuneţi-mi ce lipseşte, conform versetului 29. "Ci Iudeu este acela care este Iudeu înlăuntru; şi tăiere împrejur este aceea a inimii, în duh, nu în slovă; un astfel de Iudeu îşi scoate lauda nu de la oameni, ci de la Dumnezeu." Ceea ce lipseşte este Duhul.

Cum am putea desena Duhul? El este invizibil. Să folosim săgeţi. Să desenăm o săgeată pe mijloc de la Lege în jos spre inimă. Duhul ia Legea şi o scrie în inimă (Ieremia 31:33; Ezechiel 11:19-20; 36-27) astfel încât noi o iubim şi ea devine parte din noi, nemaifiind doar o presiune exterioară din afară.

Apoi să desenăm o altă săgeată de la inimă în sus prin Lege spre Dumnezeu. Duhul nu numai că ia Legea şi o duce prin ochii noştri în inimile noastre; ci prin Lege ne duce şi pe noi în relaţie cu Dumnezeu. Şi acela este ţelul final al Legii: o relaţie personală de dragoste cu Dumnezeul cel viu, prin Cuvântul Lui.

Scriem Ecuaţii

Fără Duhul Sfânt noi fie respingem Legea lui Dumnezeu, fie o schimbăm în ceva ce putem controla. Şi în fiecare dintre cele două cazuri noi avem de pierdut, şi Legea ne condamnă: poţi deveni un călcător al legii respingând-o sau încercând să o păzeşti în propria-ţi putere. Pavel numeşte Legea fără de Duhul: "slovă." Şi spune în alt loc, "slova ucide, dar Duhul dă viaţă" (2 Corinteni 3:6).

Deci să punem două ecuaţii rezumat în colţul imaginii noastre.

Lege minus Duh = (1) ritual religios exterior (ca şi tăierea împrejur) (2) nevoia de a fi lăudat de oameni pentru a putea continua (3) moarte, pentru că Legea devine numai "slovă," care ucide.

Lege plus Duh = (1) o tăiere împrejur interioară a inimii (2) satisfacţie în lauda lui Dumnezeu, chiar dacă nici un om nu te aprobă (3) viaţă, pentru că Duhul ne uneşte cu Dumnezeu în dragoste.

Care este rostul acestor lucruri? Punctul principal pe care vreau să-l înţelegeţi în această dimineaţă este acesta: Căutaţi şi preţuiţi lucrarea Duhului lui Dumnezeu în viaţa voastră ca să vă facă adevăraţi Iudei. Mântuirea noastră depinde de aceasta – de lucrarea Duhului –

(1) tăind împrejur inima noastră pentru a-L iubi pe Domnul (Deuteronom 30:6) (2) scriind Legea lui Dumnezeu în inima noastră (Ieremia 31:33) (3) eliberându-ne de nevoia noastră de a fi lăudaţi de oameni (Romani 2:29).

Toate acestea au fost obţinute de Hristos pentru noi atunci când şi-a dat sângele pentru a pecetlui noul legământ (Luca 20:22; Iudei 13:20).

Dar totuşi cineva ar putea spune, "Este într-adevăr important să gândim aşa despre mântuirea noastră? Nu pot să fiu un simplu creştin, şi să nu mă îngrijorez dacă sunt Iudeu, sau descendent al lui Avraam, sau tăiat împrejur în inimă?

Ramuri Sălbatice Altoite la Măslin

Cred că voi răspunde la această întrebare ducându-vă la Romani 11 şi parcurgând pur şi simplu împreună cu voi un alt text şi lasându-vă să decideţi cât de important credeţi că este lucrul acesta. În Romani 11:17-25, Pavel compară adevăratul Israel cu un măslin sădit care are ramuri naturale, iar pe cei dintre Neamuri îi compară cu un măslin sălbatic cu ramuri sălbatice de măslin. Voi face câteva comentarii pe măsură de citim începând de la versetul 17.

(17) Iar dacă unele din ramuri [= unii Iudei din naştere sau fireşti] au fost tăiate, şi dacă tu, care erai dintr-un măslin sălbatic [=Neamuri], ai fost altoit în locul lor [aţi devenit adevăraţi Iudei, sau adevărata tăiere împrejur, aşa cum spune Pavel în Romani 2:26-29], şi ai fost făcut părtaş rădăcinii şi grăsimii măslinului [rădăcina măslinului este legământul făcut de Dumnezeu cu Avraam şi adevăraţii lui descendenţi şi să devii părtaş rădăcinii înseamnă să devii beneficiar al mântuirii, a promisiunii făcute lui Avraam şi descendenţilor lui că El va fi Dumnezeul lor şi ei vor fi poporul Său; dacă eşti altoit – dacă devii parte a adevăratului Israel – promisiunea aceasta este a ta], (18) nu te făli [voi Neamurile] faţă de ramuri [Iudeii din naştere]. Dacă te făleşti, să ştii că nu tu ţii rădăcina, ci rădăcina te ţine pe tine [O cât de uşor schimbăm lucrul acesta gândind că Creştinismul este mama şi Iudaismul este fiica dependentă, când de fapt, Iudaismul este mama şi Creştinismul este fiica dependentă. Viaţa noastră, speranţa noastră, mântuirea noastră sunt susţinute doar de dedicarea lui Dumnezeu faţă de legămintele pe care le-a făcut cu Israel – "rădăcina care te ţine pe tine," şi nu vice versa].

(19) Dar vei zice [tu dintre Neamuri]: "Ramurile au fost tăiate, ca să fiu altoit eu." (20) Adevărat: au fost tăiate din pricina necredinţei lor [deci vedem că credinţa este cea care te face sau nu Iudeu, ceea ce, conform cu 2:26-27, este esenţa Legii – şi anume păzirea acestei Legi prin credinţă], şi tu stai în picioare prin credinţă [ai parte de grăsimea acestei rădăcini a promisiunii lui Dumnezeu ca El să fie Dumnezeul tău dacă crezi în Mesia, Isus Hristos, aşa cum spune Pavel în Galateni 3:7, "Înţelegeţi şi voi dar, că fii ai lui Avraam sunt cei ce au credinţă" – stai în picioare doar prin credinţă; aceasta este esenţa a ceea ce înseamnă să fii un Iudeu adevărat şi parte a Israelului lui Dumnezeu]: Nu te îngâmfa dar, ci teme-te! (21) Căci dacă n-a cruţat Dumnezeu ramurile fireşti [Iudeii au fost tăiaţi şi condamnaţi pentru necredinţa lor], nu te va cruţa nici pe tine [poţi fi la fel de înşelat ca şi ei cu privire la ceea ce înseamnă să fii un Iudeu adevărat dacă încerci să te agăţi de acest arbore fără ca Duhul să-ţi schimbe inima].

(22) Uită-te dar la bunătatea şi asprimea lui Dumnezeu: asprime faţă de cei ce au căzut [Iudei care nu erau Iudei adevăraţi, netăiaţi împrejur în inimă], şi bunătate faţă de tine [cei dintre Neamuri care aveţi Duhul lui Dumnezeu şi credinţă în Hristos], dacă nu încetezi să rămâi în bunătatea aceasta [adică, să continui în credinţă prin puterea Duhului]; altminteri, vei fi tăiat şi tu [O cât de mulţi sunt creştini doar cu numele, al căror ataşament la pomul vieţii este pur şi simplu exterior şi ritualistic, fără ca lucrarea Duhului să le fi tăiat împrejur inimile ca să-L iubească pe Dumnezeu]. (23) Şi chiar ei [ramurile tăiate ale Iudeilor]: dacă nu stăruiesc în necredinţă, vor fi altoiţi; căci Dumnezeu poate să-i altoiască iarăşi. Fiindcă, dacă tu, care ai fost tăiat dintr-un măslin, care din fire era sălbatic, ai fost altoit, împotriva firii tale, într-un măslin bun, cu cât mai mult vor fi altoiţi ei, cari sunt ramuri fireşti, în măslinul lor? (25) Fraţilor, pentru ca să nu vă socotiţi singuri înţelepţi, nu vreau să nu ştiţi taina aceasta: (26) o parte din Israel a căzut într-o împietrire, care va ţinea până va intra numărul deplin al Neamurilor. Şi atunci [astfel] tot Israelul va fi mântuit.

Este important pentru tine să fii un Iudeu adevărat? Toate binecuvântările mântuitoare ale lui Dumnezeu vin în lumea aceasta prin rădăcina bogată a măslinului, adică prin legământul pe care l-a făcut Dumnezeu cu Avraam, Isac şi Iacov ca El să le fie Dumnezeul lor. Nu este mântuire înafara adevăratului Israel. Pavel a scris aceste cuvinte bisericii celor dintre Neamuri din Roma, cu un scop: Vreau să fiţi altoiţi la măslin şi să rămâneţi tari în credinţă şi să beţi din seva rădăcinii acesteia bogate a primisiunilor lui Dumnezeu şi să fiţi mântuiţi.

Aşadar, consideraţi bunătatea şi asprimea lui Dumnezeu (Romani 11:20) şi rămâneţi în bunătatea lui.

Alte Texte Relevante Pentru A Fi Studiate

Geneza 17:25 – Fiul său Ismael era în vârstă de treisprezece ani, cînd a fost tăiat împrejur în carnea prepuţului său. 26 Avraam şi fiul său Ismael au fost tăiaţi împrejur chiar în ziua aceea.

Levitic 26:40 – Îşi vor mărturisi fărădelegile lor şi fărădelegile părinţilor lor, călcările de lege pe cari le-au săvârşit faţă de Mine, şi împotrivirea cu care Mi s-au împotrivit, păcate din pricina cărora - 41 şi Eu M-am împotrivit lor, şi i-am adus în ţara vrăjmaşilor lor. Şi atunci inima lor netăiată împrejur se va smeri, şi vor plăti datoria fărădelegilor lor. 42 Atunci Îmi voi aduce aminte de legământul Meu cu Iacov, Îmi voi aduce aminte de legământul Meu cu Isaac şi de legământul Meu cu Avraam, şi Îmi voi aduce aminte de ţară.

Deuteronom 10:14 – Iată, ale Domnului, Dumnezeului tău, sunt cerurile şi cerurile cerurilor, pământul şi tot ce cuprinde el. 15 Şi numai de părinţii tăi S-a alipit Domnul ca să-i iubească; şi după ei, pe sămânţa lor, pe voi v-a ales El dintre toate popoarele, cum vedeţi azi. 16 Să vă tăiaţi dar inima împrejur, şi să nu vă mai înţepeniţi gâtul. 17 Căci Domnul, Dumnezeul vostru, este Dumnezeul dumnezeilor, Domnul domnilor, Dumnezeul cel mare, puternic şi înfricoşat, care nu caută la faţa oamenilor şi nu primeşte daruri;

Ieremia 4:4 – Tăiaţi-vă împrejur pentru Domnul, tăiaţi-vă împrejur inimile, oamenii lui Iuda şi locuitori ai Ierusalimului, ca nu cumva să izbucnească mânia Mea ca un foc, şi să se aprindă, fără să se poată stinge, din pricina răutăţii faptelor voastre!"

Ieremia 9:23 – "Aşa vorbeşte Domnul: Înţeleptul să nu se laude cu înţelepciunea lui, cel tare să nu se laude cu tăria lui, bogatul să nu se laude cu bogăţia lui. 24 Ci cel ce se laudă să se laude că are pricepere şi că Mă cunoaşte, că ştie că Eu sunt Domnul, care fac milă, judecată şi dreptate pe pământ! Căci în acestea găsesc plăcere Eu, zice Domnul." 25 "Iată, vin zilele, zice Domnul, când voi pedepsi pe toţi cei tăiaţi împrejur, care nu sunt tăiaţi împrejur cu inima, 26 pe Egipteni, pe Iudei, pe Edomiţi, pe Amoniţi, pe Moabiţi, pe toţi cei ce îşi rad colţurile bărbii, pe cei ce locuiesc în pustie; căci toate Neamurile sunt netăiate împrejur, şi toată casa lui Israel are inima netăiată împrejur."

Matei 8:10 – Când a auzit Isus aceste vorbe, S-a mirat, şi a zis celor ce veneau după El: "Adevărat vă spun că nici în Israel n-am găsit o credinţă aşa de mare. 11 Dar vă spun că vor veni mulţi de la răsărit şi de la apus, şi vor sta la masă cu Avraam, Isaac şi Iacov în Împărăţia cerurilor. 12 Iar fiii Împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul de afară, unde va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor."

Matei 15:22 – Şi iată că o femeie cananeancă, a venit din ţinuturile acelea, şi a început să strige către El: "Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiică-mea este muncită rău de un drac." 23 El nu i-a răspuns nici un cuvânt. Şi ucenicii Lui s-au apropiat şi L-au rugat stăruitor: "Dă-i drumul, căci strigă după noi." 24 Drept răspuns, El a zis: "Eu nu sînt trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel." 25 Dar ea a venit şi I s-a închinat, zicînd: "Doamne, ajută-mi!" 26 Drept răspuns, El i-a zis: "Nu este bine să iei pâinea copiilor, şi s-o arunci la căţei!"; 27 "Da, Doamne", a zis ea, "dar şi căţeii mănâncă firimiturile care cad de la masa stăpânilor lor." 28 Atunci Isus i-a zis: "O, femeie, mare este credinţa Ta; facă-ţi-se cum voieşti." Şi fiica ei s-a tămăduit chiar în ceasul acela.

Romani 9:6 – Dar aceasta nu înseamnă că a rămas fără putere Cuvântul lui Dumnezeu. Căci nu toţi cei ce se coboară din Israel, sunt Israel; 7 şi, măcar că sunt sămânţa lui Avraam, nu toţi sunt copiii lui Avraam; ci este scris: "ÎN ISAAC VEI AVEA O SĂMÂNŢĂ, CARE-ŢI VA PURTA NUMELE." 8 Aceasta însemnează că nu copiii trupeşti sunt copii ai lui Dumnezeu; ci copiii făgăduinţei sunt socotiţi ca sămânţă.

1 Corinteni 7:19 – Tăierea împrejur nu este nimic, şi netăierea împrejur nu este nimic, ci păzirea poruncilor lui Dumnezeu.

Galateni 5:6 – Căci în Isus Hristos, nici tăierea împrejur, nici netăierea împrejur n-au vreun preţ, ci credinţa care lucrează prin dragoste.

Galateni 6:15 – Căci în Hristos Isus nici tăierea împrejur, nici netăierea împrejur nu sînt nimic, ci a fi o făptură nouă.

Filipeni 3:1 – Încolo, fraţii mei, bucuraţi-vă în Domnul. Mie nu-mi este greu să vă scriu mereu aceleaşi lucruri, iar vouă vă este de folos. 2 Păziţi-vă de câinii aceia; păziţi-vă de lucrătorii aceia răi; păziţi-vă de scrîjilaţii aceia! 3 Căci cei tăiaţi împrejur suntem noi, care slujim lui Dumnezeu, prin Duhul lui Dumnezeu, care ne lăudăm în Hristos Isus, şi care nu ne punem încrederea în lucrurile pământeşti.

Coloseni 2:11 – În El aţi fost tăiaţi împrejur, nu cu o tăiere împrejur, făcută de mână, ci cu tăierea împrejur a lui Hristos, în dezbrăcarea de trupul poftelor firii noastre pământeşti,

Apocalipsa 3:9 – Iată că îţi dau din cei ce sunt în sinagoga Satanei, care zic că sunt Iudei şi nu sunt, ci mint; iată că îi voi face să vină să se închine la picioarele tale, şi să ştie că te-am iubit.

Apocalipsa 2:9 – "Ştiu necazul tău şi sărăcia ta (dar eşti bogat), şi batjocurile, din partea celor ce zic că sunt Iudei şi nu sunt, ci sunt o sinagogă a Satanei.