Vezi sursa

{{info|Encountering Absolute Rest}}Toate fiinţele umane sunt făcute după chipul lui Dumnezeu, şi toate fiinţele umane ştiu că Dumnezeu le-a creat, indiferent dacă vor sau nu să recunoască. Noi ştim că Dumnezeu ne-a creat cu o dorinţă insaţiabilă pentru bunătate, adevăr şi frumuseţe. Prin însăşi natura noastră ştim că avem nevoie de aceste trei lucruri şi avem nevoie de ele într-un mod absolut. Noi nu tânjim după bunătate, adevăr şi frumuseţe parţiale, ci după bunătate, adevăr şi frumuseţe complete şi absolute. Luptăm pentru aceste trei calităţi esenţiale, deoarece nu putem face altceva decât se ne luptăm pentru ele. Exact aşa cum Dumnezeu a pus eternitatea în inimile noastre (Eccl. 3, 11), El a pus bunătate, adevăr şi frumuseţe în fiecare colţişor al sufletului nostru. Şi, aşa cum ne dorim veşnic bunătate, adevăr şi frumuseţe infinite, tot aşa şi Dumnezeu, Care le întruchipează pe toate acestea, ne-a creat să-L cunoaştem pe El, singurul infinit, Care este începutul şi sfârşitul a toată bunătatea, adevărul şi frumuseţea. Astfel, prin lucrarea lui Dumnezeu nu vom obosi şi nici nu ne vom plictisi în căutarea, cunoaşterea şi dragostea noastră a transcedentalului, care îşi găsesc împlinirea în Dumnezeu Însuşi. 

În Confesiunile sale, Fericitul Augustin vorbeşte astfel: “Mare eşti Doamne, mare întru slavă; mare este puterea Ta, iar înţelepciunea Ta nu are sfârşit. Iar omul, fiind parte a creaţiei Tale, vrea să Te laude pe Tine... Tu ne-ai făcut să ne bucurăm întru lauda Ta; Tu ne-ai făcut pentru Tine, iar inimile noastre nu-şi vor găsi liniştea până nu se vor odihni în Tine.” 

Inimile noastre nu-şi găsesc liniştea fără Dumnezeu şi nu îşi vor găsi liniştea pe deplin până nu îl vom vedea pe El faţă către faţă, fiind în faţa Domnului, şi până nu ne vom găsi pacea absolută şi imaginea deplinătăţii rugăciunii în Cel Care ne-a creat pentru a-L slăvi şi pentru a fi pe deplin feiciţi în El. În calitate de credincioşi, la fel cum Autorul credinţei noastre ne-a făcut dependenţi în a găsi odihna în El, la convertirea noastră, tot la fel acelaşi Finalizator al credinţei vrea să ne facă dependenţi zilnic de căutarea odihnei noastre finale doar în El. 

Cu toate acestea, ca oameni independenţi cu idoli care arată la fel ca noi, suntem în mod constant în căutarea unor umbre simple de bunătate, adevăr şi frumuseţe. Prindem un licăr care gâdilă urechea, place ochiului şi amuză mintea şi alergăm după el, cu toată puterea fiinţei noastre. Atât duşmanul interior, cât şi cel exterior au devenit parteneri de succes în producţia de idoli atrăgători, care au aspectul bunătăţii, adevărului şi frumuseţii, încercând să atragă ochii noştri de la Creator la cel creat. Dar, toată creaţia cântă slava lui Dumnezeu şi, ori de câte ori găsim bunătatea adevărul şi frumuseţea, putem îndrepta ochii noştri de la creat la Creator.